Primul caz al Parchetului condus de Kovesi în România: prejudiciu de 3 milioane de euro

Un om de afaceri român și compania pe care o reprezintă au fost inculpați de Tribunalul București pentru fraudă legată de obţinerea de fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Anunțul a fost făcut de Parchetul European (EPPO).

Fondurile erau destinate centrului de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.

Ancheta este condusă de biroul din Bucureşti al EPPO. Există suspiciunea că, pe lângă frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, compania care a obţinut ilegal proiectul şi reprezentantul acesteia au spălat banii după obţinerea fondurilor.

Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie, omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.

Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu reprezentantul unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate. 

Cealaltă persoană fizică a fost complice la fraudă şi a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei în 20 septembrie. Pedeapsa a fost stabilită la trei ani de închisoare cu suspendare pe o perioadă de probă de patru ani. Acordul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti, care urmează să se pronunţe definitiv.