Războiul din Ucraina adâncește criza energetică din Rep. Moldova. Protestele plătite se țin lanț – analiză NY Times Webpress, 14 decembrie 2022 Jurnaliiștii americani citează primarul unui mic oraș din nord, ai căruii locuitorii abia își pot stăpâni furia: «Când putem merge la un alt protest?»”, a declarat primarul din Orhei, Pavel Verejanu, descriind ceea ce el a numit furia publică față de guvernul pro-occidental de la Chișinău și eșecul acestuia de a asigura un acord cu Rusia pentru o aprovizionare constantă cu energie ieftină, scrie NYT, citat de stirileTVR. PROTESTELE JUSTIFICATE, MANIPULATE ȘI ALIMENTATE DE BANII KREMLINULUI Există însă un alt motiv pentru care oamenii sunt atât de dornici să protesteze: ei sunt plătiți să se alăture mitingurilor săptămânale zgomotoase care au avut loc din septembrie în capitală, cerând înlăturarea președintelui Rep. Moldova, Maia Sandu. Protestele plătite împotriva președintei și a înclinării sale vestice sunt organizate de partidul primarului, o forță pro-rusă vehementă condusă de predecesorul său, Ilan M. Șor, un escroc condamnat și fugar care, potrivit oficialilor, lucrează pentru a transforma o criză energetică într-o criză politică. Furia provocată de prețurile ridicate la energie clocotește în Europa de luni de zile, oferind Moscovei ceea ce consideră a fi cea mai bună speranță de a eroda sprijinul public pentru Ucraina și de a presa guvernele occidentale să renunțe la condamnările lor privind invazia Rusiei. Activiștii de extremă stângă și de extremă dreaptă favorabili Rusiei au ajutat la mobilizarea protestelor față de prețurile ridicate la energie în Cehia, Germania și alte țări europene. Dar aceste demonstrații au fost mai puțin frecvente și mult mai puțin finanțate decât mitingurile săptămânale și flash mob-urile, adesea zilnice, din Moldova, o țară deosebit de vulnerabilă din cauza clivajelor politice, economice și lingvistice de lungă durată. Rusia nu numai că a creat nemulțumire publică în Moldova prin presiuni asupra livrărilor de energie, dar, lucrând prin intermediul unor aliați locali precum Șor, a împins această nemulțumire în stradă, încercând să dea jos guvernul pro-occidental. MOLDOVA, POSIBILĂ VICTIMA COLATERALĂ Deși nu este parte directă a războiului, Moldova, a cărei Constituție o obligă la neutralitate, a resimțit furia Rusiei prin tăieri drastice ale livrărilor de energie. Avertizând asupra unei „ierni grele” care îi așteaptă fără gazul rusesc, Șor a folosit recent pagina sa de Facebook pentru a-i îndemna pe susținători să „iasă în masă” la proteste. „Trebuie să facem tot ce putem pentru a scăpa de acest guvern incompetent și pentru a organiza alegeri anticipate”. El nu a răspuns la solicitările de interviu, subliniază NY Times. În octombrie, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva lui Ilan Șor, a soției sale, vedetă pop rusescă, și a altor șapte persoane pentru implicarea în „campanii persistente de influență malignă” din partea Rusiei în Republica Moldova. Comunicate noi Stiri
Cum au ajuns doi tineri să jefuiască prostituate, pretinzând că sunt poliţişti 14 noiembrie 2022 Potrivit anchetatorilor, cei doi tineri găseau anunţuri cu fete care practică prostituţia îşi dădeau întâlnire cu acestea sub pretextul întreţinerii de raporturi sexuale. Ulterior, unul dintre cei doi afirma că este poliţist şi le spunea victimelor că vor fi luate măsurile legale împotriva lor, timp în care îşi făcea apariţia… Citește mai mult
Stiri Deblocarea posturilor în Sănătate: O soluție temporară sau începutul unei reforme esențiale? 22 iulie 2026 Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat deblocarea posturilor la Spitalul „Marie Curie”, în contextul unei crize acute de personal. Această măsură ridică întrebări despre viitorul sistemului de sănătate din România. Citește mai mult
SUA şi Marea Britanie au lansat atacuri asupra a 36 de ţinte ale rebelilor Houthi din Yemen 4 februarie 2024 Atacurile au fost susţinute de forţe din Australia, Bahrain, Canada, Danemarca, Olanda şi Noua Zeelandă. Potrivit unei declaraţii comune, loviturile au fost efectuate asupra a 36 de ţinte în 13 locuri din Yemen şi au vizat „instalaţii de depozitare a armelor adânc îngropate, sisteme şi lansatoare de rachete,… Citește mai mult