Războiul dintre Armenia şi Azerbaidjan a reizbucnit. Rusia vrea să ”stabilizeze situația”

Un nou conflict armat a izbucnit între Armenia şi Azerbaidjan. Cele două țări au raportat, marţi, confruntări la graniţă, care s-au soldat cu decese în rândul trupelor azere.  

Schimburi de focuri frecvente au fost raportate de-a lungul frontierei lor comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.

„Marţi, la ora 00:05 (2005 GMT), Azerbaidjanul a lansat un bombardament intens, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk”, a anunţat Ministerul armean al Apărării.

De asemenea, oficialul armean subliniat că Azerbaijanul a folosit şi drone.

La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaijan a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor de graniţă Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, adăugând că s-au înregistrat pierderi în rândul armatei azere.

Un acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan, încălcat după câteva minute

Armenia şi Azerbaijan au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Un acord de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că acordul a fost încălcat la scurt timp.

Potrivit Interfax, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat în parlamentul de la Erevan că cel puţin 49 de soldaţi armeni şi-au pierdut viaţa în noile confruntări cu Azerbaidjanul, precizând că luptele continuă.

Războaiele dintre Armenia și Azerbaijan

Vecinii Armenia și Azerbaijan au dus două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni.

Şase săptămâni de lupte din toamna anului 2020 au provocat peste 6.500 de morţi şi s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia.

Ca parte a acordului, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase de zeci de ani, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de soldaţi ruşi de menţinere a păcii pentru a supraveghea fragilul armistiţiu. În timpul discuţiilor mediate de Europa de la Bruxelles, în mai şi aprilie, preşedintele azer Ilham Aliev şi prim-ministrul armean Nikol Pashinian au convenit să „avanseze discuţiile” cu privire la un viitor tratat de pace.

Premierul Nikol Pashinian a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul de stat american Antony Blinken, care şi-au exprimat regretul faţă de agresiunea de la Baku. În timpul acestor discuţii, Pashinian a spus că speră într-un „răspuns adecvat din partea comunităţii internaţionale” în faţa „agresiunii” Azerbaidjanului.

Rusia şi Armenia vor ”să stabilizeze situaţia”

Moscova şi Erevanul vor să ia măsuri în vederea unei ”stabilizări a situaţiei” la frontiera Armeniei cu Azerbaijanul, care şi-a bombardat intensiv vecinul în noaptea de luni spre marţi, anunţă marţi Ministerul armean al Apărării, relatează AFP.

Ministrul armean al Apărării Suren Papikian i-a prezentat, într-o convorbire la telefon, omologului său rus Serghei Şoigu, ”situaţia în urma agresiunii de mare amploare a Azerbaijanului”, anunţă ministerul armean.

Cei doi miniştri ”au convenit să ia măsurile necesare în vederea stabilizării situaţiei”.

Potrivit Moscow Times, Consiliul de securitate al Armeniei, condus de prim-ministrul și președintele Republicii Caucaz, s-a reunit pentru a invoca un tratat de asistență reciprocă și cooperare cu Rusia, care prevede apărare și asistență militară comună în caz de agresiune împotriva semnatarilor, a anunțat guvernul armean într-un comunicat.

„S-a decis să se facă un apel oficial la Federația Rusă pentru a utiliza prevederile Tratatului de prietenie, cooperare și asistență reciprocă” , se arată în comunicat.

Declarația adaugă că Armenia va apela și la blocul de securitate condus de Moscova din șase foste republici sovietice, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), precum și Consiliul de Securitate al ONU pentru asistență.

Conform sursei citate, agenția de știri de stat rusă TASS a raportat marți că Armenia a depus deja apelurile oficiale.