Războiul hipersonic, adevărata miză a Americii în Groenlanda

Cea mai importantă conferință de securitate din lume a avut loc în weekend la Munchen, într-un moment în care relațiile Statelor Unite cu Europa și Canada sunt mai tensionate ca oricând în ultimii ani.

Declarația președintelui Donald Trump, care a sugerat luna trecută că SUA ar putea prelua Groenlanda chiar și prin forță, a stârnit îngrijorare și indignare în rândul aliaților tradiționali ai Washingtonului. Deși liderul american și-a nuanțat ulterior poziția, afirmațiile sale au zdruncinat încrederea Europei în soliditatea parteneriatului defensiv din cadrul NATO.

Dincolo de polemica politică, experții spun că în spatele interesului american pentru Groenlanda se află o problemă de securitate mult mai profundă și insuficient discutată public: apariția unei noi ere a armelor hipersonice.

O nouă eră a vitezei extreme

Rachetele hipersonice, capabile să zboare mult mai rapid și pe distanțe mai mari decât sistemele balistice tradiționale, schimbă fundamental calculele de risc pentru statele occidentale.

„Trebuie să începem să vorbim despre era hipersonică și despre cum o gestionăm în Nordul Îndepărtat”, a declarat pentru Newsweek Troy Bouffard, profesor de securitate arctică la Universitatea din Alaska Fairbanks.

Spre deosebire de rachetele balistice, armele hipersonice pot zbura la altitudini mai joase, își pot modifica traiectoria în timpul zborului și sunt extrem de dificil de detectat și interceptat. Ele pot transporta focoase nucleare sau convenționale.

Rusia a utilizat deja astfel de arme în războiul din Ucraina și le-a testat inclusiv în Marea Barents, în Arctica. Și China investește masiv în această tehnologie.

De ce contează Groenlanda

În timpul Războiului Rece, Groenlanda era esențială pentru monitorizarea rachetelor balistice. Astăzi, într-o eră hipersonică, miza este diferită.

Sateliții sunt mai puțin eficienți în Nordul Îndepărtat, unde orbitele polare complică monitorizarea continuă. În schimb, devin esențiale sistemele terestre – precum radarele „over the horizon”, care folosesc ionosfera pentru a detecta obiecte dincolo de linia clasică a radarului.

Experții susțin că SUA au nevoie de acces sigur și pe termen lung la Groenlanda pentru a instala o rețea densă de senzori capabili să urmărească aceste rachete și să determine traiectoria lor în timp real.

În 2023, Pentagonul a transferat Groenlanda din responsabilitatea Comandamentului European al SUA în cea a Comandamentului Nord-American, semnalând o reevaluare strategică majoră.

Un acord de securitate semnat în 1951 între Statele Unite și Danemarca – care exercită suveranitatea asupra Groenlandei – este încă în vigoare. Însă eventualitatea independenței Groenlandei ar putea schimba datele problemei și ar necesita noi aranjamente.

„Groenlanda este absolut esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite și a Canadei”, afirmă Bouffard.

Negocieri discrete

După ce Trump și-a temperat declarațiile, Washingtonul a început negocieri discrete cu Copenhaga și autoritățile din Nuuk. Oficialii americani nu au oferit detalii, însă ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a făcut recent aluzie la discuții privind „capabilități pentru care nici nu avem încă un vocabular adecvat”.

Întrebată dacă este vorba despre arme hipersonice, ea nu a oferit un răspuns direct.

Înainte de plecarea la München, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Groenlanda va fi, cel mai probabil, un subiect central al summitului.

„Lumea se schimbă foarte rapid în fața noastră. Vechea ordine a dispărut. Trăim într-o nouă eră geopolitică și va trebui să ne reexaminăm rolul”, a spus Rubio.

Aliații contează

În timp ce Washingtonul își recalibrează strategia, experții subliniază că, în pofida tensiunilor, alianțele rămân esențiale.

„O evaluare lucidă arată că trebuie să lucrezi cu aliații pentru a-ți maximiza apărarea teritoriului. Statele Unite sunt mai puternice conectate la NATO decât singure”, afirmă profesorul canadian P. Whitney Lackenbauer.

Într-o lume în care viteza devine armă, iar Arctica capătă o importanță strategică fără precedent, Groenlanda nu mai este doar o insulă îndepărtată, ci un punct-cheie în noua ecuație a securității globale.