România la răscruce: Ce riscă țara în urma evaluării S&P privind ratingul de țară

Într-un peisaj economic marcat de incertitudini și provocări politice, România se pregătește să primească verdictul agenției de rating S&P, care va decide dacă țara va rămâne pe ultima treaptă recomandată pentru investiții sau va fi retrogradată în categoria „junk”. Această evaluare, care va fi anunțată pe 2 octombrie, are implicații profunde pentru economia românească, pentru stabilitatea financiară și pentru viața de zi cu zi a cetățenilor.

Contextul actual al economiei românești

România se confruntă cu o serie de provocări economice și politice care o plasează într-o situație delicată. Cu un deficit bugetar în scădere, dar cu o economie stagnată și o criză politică care amenință reformele necesare, perspectiva unei retrogradări de către S&P ar putea avea consecințe devastatoare. Deși agențiile Fitch și Moody’s au menținut ratingul României, păstrând o perspectivă negativă, S&P rămâne cea mai influentă dintre cele trei, având cea mai mare cotă de piață. Această influență face ca decizia sa să fie extrem de importantă pentru investitori și economia națională.

În primele opt luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB, o reducere semnificativă față de anul anterior. Veniturile statului au crescut, în principal datorită majorării TVA-ului, dar și cheltuielile au crescut, ceea ce ridică întrebări legate de sustenabilitatea acestei îmbunătățiri. De asemenea, dobânzile au crescut rapid, consumând o proporție din buget care ar putea fi direcționată către investiții necesare în educație și sănătate.

Impactul crizei politice asupra ratingului de țară

Un alt factor care influențează ratingul României este criza politică în curs. Respingerea recentă a Guvernului Mureșan a condus la o instabilitate politică care amenință continuarea reformelor economice. Formarea unui nou guvern devine esențială nu doar pentru adoptarea bugetului pe 2027, ci și pentru asigurarea unui climat favorabil investitorilor. Criza politică poate crea o percepție negativă în rândul agențiilor de rating, care consideră că instabilitatea guvernamentală poate duce la întârzierea reformelor necesare pentru menținerea unei economii sănătoase.

Economistul Adrian Codîrlașu subliniază că progresele recente în reducerea deficitului pot fi ușor reversibile, iar o schimbare de guvern ar putea duce la o pierdere a controlului asupra cheltuielilor. În plus, întârzierea adoptării bugetului ar putea afecta nu doar ratingul de credit, ci și capacitatea României de a atrage investiții externe.

Deficitul bugetar: o sabie cu două tăișuri

Reducerea deficitului bugetar este un argument puternic în favoarea menținerii ratingului, dar aceasta a fost realizată în mare parte prin creșterea impozitelor, în special TVA-ului. Deși veniturile au crescut, profesorul Cristian Păun avertizează că acest tip de ajustare nu este sustenabil pe termen lung. El atrage atenția asupra faptului că România se află într-o economie aproape stagnantă, iar majorarea veniturilor nu este garantată în viitor dacă nu se îmbunătățește colectarea impozitelor și nu se reduc cheltuielile.

Este esențial ca agențiile de rating să evalueze nu doar cifrele actuale, ci și durabilitatea ajustărilor fiscale. O corectare de deficit bazată pe creșterea impozitelor, fără o reformă reală a cheltuielilor, ar putea să nu convingă S&P să mențină ratingul României. De asemenea, scăderea producției industriale și a investițiilor străine directe adaugă o presiune suplimentară asupra economiei, ceea ce ar putea duce la o evaluare negativă.

Riscurile unei retrogradări în categoria „junk”

O retrogradare a ratingului României în categoria „junk” ar avea repercusiuni semnificative. Investitorii ar percepe țara ca având un risc mai mare, ceea ce ar conduce la creșterea dobânzilor pentru împrumuturi. Deși România ar putea continua să se împrumute, costurile mai mari ar reduce bugetul disponibil pentru investiții în domenii esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura.

Economistul Codîrlașu subliniază că o retrogradare ar putea afecta și cursul leului, care ar putea depăși pragul de 6 lei față de euro. Aceasta ar avea un impact direct asupra puterii de cumpărare a cetățenilor și ar putea duce la o creștere a inflației. În plus, o scădere a ratingului ar putea descuraja investitorii străini, ceea ce ar afecta și mai mult creșterea economică.

Perspectivele pe termen lung și concluzii

Pe termen lung, România trebuie să demonstreze că poate menține o direcție fiscală sănătoasă, chiar și după încheierea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta implică nu doar menținerea unui deficit bugetar scăzut, ci și asigurarea unui climat favorabil pentru investiții. Fără o corectare structurală a cheltuielilor și o îmbunătățire a colectării impozitelor, România ar putea continua să se confrunte cu riscuri economice semnificative.

În concluzie, verdictul S&P va avea un impact profund asupra economiei românești și asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Fie că țara va reuși să mențină ratingul de investiție, fie că va fi retrogradată, va trebui să facă față unor provocări economice și politice considerabile în perioada următoare.