România needucată. Cum arată profilul elevului care renunță să mai dea examenul de Bacalaureat

Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, a analizat neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023 

Cercetarea s-a derulat în opt unităţi de învăţământ liceal, public, de masă. Unităţile provin din şapte regiuni de dezvoltare ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov

Un liceu este situat în mediul rural, în apropierea unui oraş mare. Toate celelalte sunt situate în mediul urban mic, mediu şi mare şi au oferte de şcolarizare pentru filiera tehnologică, diferite profiluri şi specializări. Pe lângă acestea, câteva au şi clase de învăţământ teoretic sau, mai rar, clase de învăţământ vocaţional.

Şapte din cele opt licee şcolarizează elevi în diferite forme de organizare: învăţământ de zi, seral sau cu frecvenţă redusă.

Potrivit datelor din raport, neparticiparea la examen a fost definită prin două tipuri de comportamente: (1) neînscrierea la sesiunea din iunie 2023; (2) absenteismul de la cel puţin o probă de bacalaureat din iunie 2023.

Referitor la neînscrierea la sesiunea din iunie 2023 a bacalaureatului, modelele multinivel au evidenţiat că:

Elevii care au urmat liceul în mediul rural au avut de aproximativ două-trei ori mai multe şanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.

Şansele ca un elev să nu se înscrie la examen au fost de 2.19 ori mai mari cu fiecare creştere cu 1.12 ani a vârstei.

Elevii de gen masculin au avut de 1.11‒1.13 ori mai multe şanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.

Elevii care nu au trecut de evaluarea naţională ‒ fie pentru că nu au promovat, fie pentru că nu s-au prezentat ‒ au avut de peste trei ori mai multe şanse să nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune decât colegii care au promovat evaluarea naţională.

Şansele ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat au fost de 0.36‒0.38 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0.85 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

Provenienţa dintr-un liceu cu un procent mare al elevilor înscrişi în 2022‒2023 în an terminal la seral sau la filiera tehnologică a crescut semnificativ şansele ca elevii să nu se înscrie la bacalaureat în sesiunea din iunie 2023.

Referitor la absenteismul de la prima sesiune de bacalaureat 2023, modelele multinivel au evidenţiat că:

Elevii care au urmat un liceu în mediul rural au avut de aproape două ori mai multe şanse să lipsească de la cel puţin o probă de bacalaureat în iunie 2023.

Elevii de gen masculin au avut de 0.87 ori mai puţine şanse să absenteze la bacalaureat.

Şansele ca un elev să lipsească de la examen au fost de 1.30 ori mai mari cu fiecare creştere cu 0.56 ani a vârstei.

Elevii care nu au trecut de evaluarea naţională au avut de aproximativ patru ori mai multe şanse să aibă la bacalaureat statusul „Absent”.

Şansele ca un elev să absenteze de la bacalaureat au fost de 0.53‒0.57 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0.71 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

Elevii de la frecvenţă redusă au avut de 3.98 ori mai multe şanse să lipsească de la examenul de bacalaureat decât cei de la zi.

Comparativ cu elevii de la zi, cei de la seral au avut de 16.07 ori mai multe şanse să nu se prezinte la cel puţin una din probele de la bacalaureat din iunie 2023.

Elevii de la filiera tehnologică au avut de 2.58 ori mai multe şanse să lipsească de la bacalaureat 2023 decât cei de la filiera teoretică.

”Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de bacalaureat sunt ridicate şi variază între 100% (în cazul unui liceu mic) şi 29,12% (în cazul unui liceu mare). Din perspectiva cadrelor didactice din majoritatea liceelor incluse în cercetarea calitativă, participarea redusă la prima sesiune a examenului de bacalaureat 2023 nu este o situaţie particulară, ci una similară cu cea din anii anteriori”, se arată în raport.

Potrivit documentului, în acelaşi timp, în unele liccee, au fost şi profesori care au considerat că generaţia actuală de elevi se distinge de cea a anilor anteriori întrucât aproape jumătate din anii de liceu au fost afectaţi negativ de pandemie, elevii din categoriile dezavantajate având cel mai mult de suferit în perioada în care activităţile şcolare s-au derulat online.

”Înscrierea şi participarea la bacalaureat a elevilor din promoţiile anterioare nu este un fenomen amplu. Au existat însă şi licee cu număr mare de absolvenţi din promoţii anterioare care se înscriu la bacalaureat (50-70 elevi înscrişi din promoţiile anterioare). Un număr relativ mic de elevi din seria curentă se înscriu la sesiunea a doua de bacalaureat din toamna aceluiaşi an”, se mai arată ăn raport.

Potrivit documentului, o practică destul de întâlnită este cea a promovării în trepte a bacalaureatului, câte o probă pe an.

În cazul celor opt licee cuprinse în cercetare, ponderea mare de neparticipare la bacalaureat este dată de elevii de la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă . Principalul motiv al neparticipării este faptul că elevii nu sunt motivaţi să obţină diploma de bacalaureat, ci sunt mai degrabă interesaţi să obţină documentele solicitate adesea la angajarea pe piaţa muncii (diploma de finalizare a studiilor liceale şi certificatul de calificare de nivel 4)”, mai arată specialiştii Ministerului educaţiei.

Aceştia arată, de asemenea, că elevii de la seral au un statut diferit: aproape toţi sunt angajaţi, provin din alte localităţi şi adesea au responsabilităţi familiale şi copii mici acasă – aspecte care determină lipsa timpului pentru învăţare şi resurse limitate pe care le alocă studiului, iar examenul de bacalaureat nu reprezintă o prioritate pentru viaţa lor personală şi profesională.

Unii dintre profesori au declarat că elevii de la învăţământul seral şi de la frecvenţă redusă conştientizează mai târziu importanţa diplomei de bacalaureat şi, uneori, revin să dea bacalaureatul în anii următori.

Între grupurile cu risc crescut de neparticipare la bacalaureat, alături de elevii de la seral sau frecvenţă redusă, au fost menţionaţi:

• elevii care se întorc în ţară din migraţia externă şi care provin din alte sisteme educaţionale ‒ tranziţia acestora este îngreunată de lipsa unor programe dedicate facilitării integrării lor în sistemul de învăţământ din ţară.

• elevii care provin din învăţământul profesional sau dual ‒ aceştia au un nivel precar de pregătire şi posibilităţi reduse de recuperare pentru a atinge nivelul de competenţe solicitate de probele de bacalaureat.

• eleve care au devenit mame în timpul liceului .

Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat:

parcursul şcolar problematic începând chiar cu şcoala generală;

lacunele educaţionale serioase;

 autoeficacitatea scăzută în raport cu învăţarea şi cu examenul de bacalaureat;

 canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăţilor socio-economice;

suportul deficitar al familiei în sfera educaţională;

 lipsa motivaţiei şcolare/academice, la pachet cu reorientarea motivaţiei către asigurarea rapidă a unui mijloc de câştigare a traiului (fie prin menţinerea actualului loc de muncă, fie prin obţinerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului).