Roșia Montană, mărul otrăvit. Cine decontează, de fapt, prețul corupției? Complicitatea PSD și efectul de domino al „tâmpeniilor făcute de alții”

„Vinovații fără vină” –  Marcel Ciolacu: „M-am obișnuit ca notele de plată să-mi vină mie ca premier pentru toate tâmpeniile făcute de alții”

Mare adevăr a scăpat Marcel Ciolacu în momentul în care s-a plâns de asta… Însă ”tâmpeniile făcute de alții” i-au fost mai aproape decât ar vrea el să lase impresia… Și asta pentru că Gabriel Resources a invocat, în momentul în care și-a formulat pretențiile la Washington, tocmai declarațiile făcute de Victor Ponta din calitatea sa de la acea vreme de șef al Guvernului, nimeni altul decât propriul său consilier onorific. Mai românește spus, sfătuitor. 

Pentru cei care nu-și mai aduc aminte, în toamna anului 2013, când proiectul de lege specială de distrugere a Roșiei Montane a scos zeci de mii de oameni în stradă, micul și nevinovatul Victor Ponta a declarat că, ”dacă legea nu va fi adoptată de Parlament, România va plăti despăgubiri de miliarde dolari”. Culmea! Declarația se regăsește în motivările avocaților Gabriel Resources pentru a justifica pretențiile lor.

Foto: Inquam Photos

Cum și-a sabotat Guvernul Ciolacu șansele în procesul pentru Roșia Montană

Reprezentanții statului român s-au aliniat cu avocații companiei Gabriel Resources pentru a bloca depunerea argumentelor societății civile în arbitrajul de la Washington, pentru Roșia Montană, într-o intervenție de tip amicus curiae, se arată într-un comunicat al rețelei de organizații civice Mining Watch, dat publicității în 2 februarie. Potrivit jurnaliștilor de la România curată, respingerea celei de-a treia intervenții de tip amicus curiae de către avocații României și cei ai companiei canadiene a avut loc anul trecut, în luna august, după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru (iunie 2023). Tot în august 2023, Victor Ponta, fostul prim-ministru în mandatul căruia a început litigiul împotriva României, a devenit consilier al lui Marcel Ciolacu.

Mining Watch consideră că dacă și a treia intervenție amicus curiae ar fi fost acceptată, compensațiile primite de Gabriel Resources ar fi putut să fie mult mai mici sau chiar am fi putut câștiga. De asemenea, reprezentanții societății civile atenționează că, și înainte, și ulterior litigiului de la Washington, guvernele au decis secretizarea unor documente esențiale pentru proiectul minier, dar și audierile din proces, fapt care a afectat grav șansele unei victorii a statului român.

De ce consideră Mining Watch că intervenția ar fi fost esențială

Potrivit Mining Watch, acceptarea argumentelor din cel de-al treilea amicus curiae ar fi fost crucială, arătând că suma cerută ca despăgubire de către compania minieră se baza pe o evaluare a acțiunilor foarte mare, deoarece investitorilor nu li s-a comunicat un risc semnificativ. Gabriel nu a informat acționarii că proiectul său necesită să fie declarat de interes național pentru a fi conform legilor UE și române și pentru a putea fi în cele din urmă pus în exploatare.

Foto: Inquam Photos

“Noi credem că dacă acționarii lui Gabriel ar fi știut de acest risc major, atunci prețul acțiunilor ar fi fost mai mic și, prin urmare, și cuantumul compensației ar fi fost și el mai mic. Este inexplicabil de ce Statul nu a dorit prezentarea acestui argument în cadrul audierilor”, spune Stephanie Roth, voluntar în campania Salvați Roșia Montană.

Mărul otrăvit

Lista responsabililor este lungă, însă în fruntea ei sunt nume sonore. Desigur, responsabilitatea revine, în primul rând, partidului-mamă PSD, păstorit la acea vreme de Victor Ponta. Îi mai amintim aici pe Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în calitate de ministru al Industriilor, în 1997, a acoperit listarea ilegală la bursele din Canada a companiei miniere, pe Adriean Videanu, ministru al Energiei, care l-a adus în afacere pe penalul internațional Benny Steinmetz, în 2009, penal pe care l-a adus cu girul altui susținător celebru al proiectului și al companiei, Traian Băsescu.