Sărbătoare 14 decembrie – Calendar creștin ortodox – Credincioșii trebuie să știe importanța acestei zile

Sărbătorile zilei de 14 decembrie – Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon şi ApolonieOrtodoxe

Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie

Greco-catolice

Sf. m. Tirs, Leuchie, Calinic, Filimon, Apolloniu şi Arian; Sf. Ioan al Crucii

Romano-catolice

Sf. Ioan al Crucii, pr. înv.

Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 14 decembrie.Sfinţii Tirs şi Calinic s-au născut în Bitinia, provincie romană aflată în partea de nord-vest a Asiei Mici, şi L-au mărturisit pe Hristos şi au murit pentru El în Cezareea, în vremea împăratului roman Deciu (249-251).

Sfântul Tirs a mărturisit credinţa în Hristos în faţa guvernatorului Nicomidiei, deşi nu era încă botezat, fiind doar catehumen, adică unul dintre cei care erau pregătiţi pentru botez prin învăţarea adevărurilor de credinţă.

Când a ajuns în faţa demnitarului, care era un înverşunat prigonitor al creştinilor, l-a întrebat dacă i se poate adresa liber sau trebuie să se supună poruncilor sale, fără a scoate vreo vorbă.

Guvernatorul i-a răspuns că este voie, cu atât mai mult când voieşte să vorbească spre folosul obşti.

Tirs a spus: „Ce poate să vorbească cineva mai de folos decât ceea ce foloseşte sufletului? Eu te-am văzut aducând multora nevoie şi pagubă de mântuire şi de la mărturisirea cea adevărată scoţându-i, apoi atrăgându-i ticăloşeşte spre rătăcirea cea idolească şi, bine ştiind că tu aprinzi focul gheenii asupra capului tău, iar mai vârtos asupra sufletului tău, am cugetat să vorbesc cu tine, cu îndrăzneala ce se cuvine şi să ştiu de la tine pentru ce pricină, lăsând pe Ziditorul cerului şi al pământului şi a tot neamul omenesc, ai legiuit a te închina mai bine lucrurilor mâinilor omeneşti”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Tirs a fost acuzat atunci că este bolnav de creştinătate şi a fost chemat să se supună poruncii împărăteşti şi să jertfească zeilor, iar de nu, la cuvintele sale cele nepotrivite, va afla răspuns prin chinurile care îl aşteaptă.

„Mult am cugetat eu despre lucrurile acestea ce stau de faţă şi să nu ţi se pară că m-ai aflat nepregătit şi neînvăţat”, a răspuns Sfântul Mucenic; „pentru că mult am învăţat singur şi, cu multă socoteală cercetând, am cunoscut că zeii voştri idoli sunt fără de suflet, şi jertfirile lor sunt necurate şi am râs de dânşii. Apoi am ales credinţa creştinească care este curată şi adevărată; deci, de-ţi este ceva poruncit pentru noi de la împărat, nu fi cu nebăgare de seamă a face”. (Vieţile Sfinţilor)

Acestea spunându-le Sfântul Tirs, l-a mâniat pe tiran. A fost închis şi supus la torturi în văzul mulţimii. Trupul său a fost zdrobit până la oase, cu pinteni de fier ascuţiţi, încât carnea lui cădea la pământ. Iar muncitorii ziceau: „Unde este Dumnezeu, ajutătorul tău, pe care Îl cinsteşti şi pe care ÎL nădăjduieşti?”. Mucenicul lui Hristos a răspuns: „Au nu vezi în mine puterea lui Hristos, Care mă întăreşte împotriva acestor năvăliri? Căci cum ar fi putut răbda trupul cel pământesc şi neputincios nişte munci ca acestea, de nu i s-ar fi dat lui din înălţime ajutor dumnezeiesc?”. (Vieţile Sfinţilor)

În urma înfricoşătoarelor chinuri, trupul său sfâşiat era tămăduit într-un chip minunat, fapt care l-a adus la credinţa creştină pe un slujitor la templu, pe nume Calinic, care şi-a spus în sine: „Dumnezeule cel mărturisit de Tirs, care faci minuni preaslăvite şi minunate, Tu şi pe mine mă primeşte ca pe un ostaş de curând ales şi mă întăreşte şi pe mine împotriva celor ce vrăjmăşesc adevărul Tău”. (Vieţile Sfinţilor)

Au fost ucişi amândoi, Sfântului Calinic fiindu-i tăiat capul, iar Sfântul Tirs a fost condamnat să fie tăiat cu un fierăstrău, dar înainte ca această din urmă tortură să fie aplicată şi-a dat sufletul său în pace, nevătămat. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)