Sindromul inimii frânte. Chiar se poate rupe inima de la necazuri? Avertismentul medicilor

Femeile sunt mai predispuse la acest sindrom

Statisticile arată că sindromul inimii frânte afectează în special femeile după menopauză – doar până la 8% dintre pacienţii cu sindromul ‘inimii frânte’ sunt bărbaţi. Prin urmare, experţii bănuiesc că scăderea nivelului de estrogen în timpul menopauzei poate fi o cauză, deoarece hormonul estrogen are efect protector asupra vaselor de sânge. Însă şi alţi hormoni sunt implicaţi.

Organismul unei persoane care a fost expusă la un mare stres emoţional sau fizic ori se află brusc sub mare stres – de exemplu, în urma pierderii unei rude, a unui divorţ sau a veştii unei boli grave – este inundat cu hormoni de stres precum adrenalina, noradrenalina şi cortizolul. Acest lucru face ca muşchii şi vasele de sânge să se contracte, ceea ce poate afecta, de Sindromul inimii frânte este o boală declanşată de o mare suferinţă fizică sau psihică, spun medicii.

Cât de mult ne afectează sindromul inimii frânte

Această afecțiune atacă muşchiul inimii şi îi afectează capacitatea de a pompa sânge. De fapt, aproximativ 5% din toate atacurile de cord sunt cauzate de sindromul inimii frânte. Simptomele acestei afecţiuni sunt similare cu cele ale unui atac de cord.

Spre deosebire de un atac de cord, nicio parte a muşchiului inimii nu suferă leziuni permanente în sindromul ‘inimii frânte”. Cu toate acestea, boala nu este inofensivă. în faza acută, poate pune viaţa în pericol, deoarece aritmia cardiacă, edemul pulmonar sau şocul cardiogen, în care inima nu mai este capabilă să pompeze suficient sânge prin corp, pot complica recuperarea.

Care sunt şansele de recuperare

Vestea bună este că muşchiul inimii se vindecă de obicei în 2-4 săptămâni, iar majoritatea oamenilor îşi revin complet în două luni. Este posibil să ai nevoie de control periodic, cu ecocardiografie, pentru a verifica recuperarea inimii. De regulă, muşchiul inimii se reface şi simptomele dispar, fără a se dezvolta cicatrici sau zone deteriorate. De obicei, se alege terapia medicamentoasă cu beta-blocante – inima bate mai încet, tensiunea arterială scade şi posibilele aritmii cardiace sunt prevenite.