Singura femeie din istoria românilor care a condus o armată. A fost soția celui mai crud domnitor al Ţării Româneşti

Una dintre cele mai puternice femei din istoria României, cunoscută mai ales prin intermediul literaturii, a fost, fără îndoială, Doamna Chiajna, soția domnitorului Țării Românești Mircea Ciobanul.

Chiajna ar fi în mare măsură necunoscută publicului larg dacă nu ar fi devenit protagonista nuvelei istorice „Domna Chiajna”, scrisă de Alexandru Odobescu, la mijlocul secolului al XIX-lea.

Chiajna a fost un personaj excepțional al istoriei, remarcându-se prin inteligență, ambiție, tărie de caracter și cruzime atunci când cineva îi stătea în cale. Prin mită, intrigi, comerț ambulat și chiar prin conducerea unei armate în luptă, ea a reușit să-și salveze soțul și întreaga familie. 

Cine a fost Chiajna

Chiajna s-a născut în Polonia, în 1525. Numele ei de botez era Ana, dar i se spunea Despina, traducerea slavă a Chiajnei. Era fiica domnitorului moldovean Petru Rareș și implicit nepoata domnitorul Ștefan cel Mare. Nu se știe nimic despre copilăria ei, decât că a fost crescută la Suceava de a doua soție a lui Petru Rareș, doamna Elena. 

În vara anului 1546, s-a căsătorit cu domnitorul Țării Românești, Mircea Ciobanul, o figură destul de controversată. El nu aparținea unei mari familii domnitoare și era, de fapt, un negustor de vite foarte bogat, care a dobândit tronul cumpărându-l de la autoritățile otomane. Între timp, Chiajna, în vârstă de 21 de ani, era destul de bătrână pentru o nuntă princiară medievală, când majoritatea mireselor erau adolescente. În orice caz, Chiajna și-a petrecut prima parte a vieții fiind casnică. A făcut șapte copii, patru fete și trei băieți, și s-a preocupat de țesut și alte îndeletniciri de soție voievodală.

În tot acest timp, Mircea Ciobanul i-a învins pe boieri și s-a impus ca unul dintre cei mai cruzi cruzi voievozi români. Tocmai, brutalitatea, dar și sumele de bani date otomanilor, i-au garantat domnia timp de 14 ani, o perioadă record pentru acele vremuri în care voievozii abia dacă prindeau trei ani de domnie. 

Singura femeie din istoria românilor care a condus o armată

Chiajna intră pe scenă pe finalul domniei soțului ei, Mircea Ciobanul. Ea s-a dedicat vieții de familie, dar a fost o femeie care a moștenit de la bunicul ei un caracter de vitejie și o tărie de caracter deosebită. Mai mult, era o femeie inteligentă, energică și educată. În 1554, crudul voievod Mircea Ciobanul, pârât aproape în permanență de boierii aflați mereu cu securea deasupra capului, este detronat. Obligat să plece în exil, în Imperiul Otoman, Mircea Ciobanul părea pierdut.   

Atunci a intervenit Chiajna, care s-a dovedit a fi mult mai puternică decât crudul ei soț. Ea a reușit să se împrietenească cu soțiile sultanului și a devenit foarte faimoasă în harem. A mituit numeroși oficiali otomani și, astfel, a reușit să asigure atât siguranța copiilor ei ,cât și tronul soțului. Mircea Ciobanul este restabilit ca domnitor al Țării Românești, în 1559. A murit, însă, în același an, lasând-o pe Chiajna singură cu șapte copii în grijă și o mulțime de boieri care le purtau sâmbetele și căutau să se răzbune pentru toate silniciile îndurate sub domnia soțului ei. Fără nici o clipă de ezitare, Chiajna s-a asigurat că fiul ei Petru, pe atunci un adolescent de 16 ani, rămâne pe tronul tatălui său.   

O armată de boieri fugari în Transilvania se organizase și se pregăteau să-i alunge din Țara Românească. Chiajna a apărat tronul fiului său fără să stea prea mult pe gânduri.  A fost prima femeie din istoria României care a condus o armată în luptă. Folosindu-se de intelectul său superior, i-a mituit pe otomani și a reușit să-și recapete sprijin, în principal din partea cadânelor sultanului.

Luptă cu boierii în bătăliile de la Românești, Șerbănești și Boianu. În cele din urmă, iese victorioasă, iar fiul său Petru rămâne domn al Valahiei. Cea care controla totul era, însă, Chiajna și, la fel ca soțul ei, a tăiat în stânga și în dreapta pe toți cei bănuiți de trădare sau care reprezentau o amenințare într-un fel sau altul.

Chiajna a acționat și pe plan diplomatic, reușind să-și mărite fiicele destul de bine, căutând în permanență alianțe, însă, s-a ales și cu rușine – Marina. Fiica sa promisă unui Cantacuzin în vârstă de 50 de ani a fugit cu iubitul ei, un tânăr boier oltean, complicând situația Chiajnei. Timp de aproape 10 ani, Chiajna a condus cu mână de fier Valahia, chiar dacă, teoretic, pe tron se afla fiul ei. S-a implicat mult și în educație, Chiajna înființând una dintre cele mai vechi școli medievale românești, la Câmpulung Muscel. 

Chiajna a ajuns în dizgrație

După povestea cu nunta ratată, dar și un potop de plângeri boierești la Istanbul, Chiajna a ajuns în dizgrație. În 1568, fiul ei a fost detronat, astfel, a fost nevoită să plece cu copiii în exil, în Alep. Aici trăiește o viață grea, dar nu se lasă bătută. 

Complotează, mituiește, ajunge chiar să vândă pe stradă, dar își va salva familia. Pentru a ieși din impas, face o mișcare inteligentă: își trimite fiica, pe Dobra, în preajma lui Murad, prințul moștenitor al Imperiului Otoman. Ajuns sultan, acesta o ia de soție, iar în paralel, Chiajna își turcește pe doi dintre băieți, pe Mircea și Radu, tocmai pentru a reuși mai bine în administrația otomană. Pe lângă ambiție nemăsurată, tărie de caracter și inteligență, Chiajna a fost cunoscută și ca o femeie frumoasă, atractivă, chiar focoasă în pat.

„Era o femeie cu pofte monstruoase” mărturisea un agent european în Imperiul Otoman, potrivit Adevărul. La vârsta de 63 de ani, Chiajna s-a stins din viață și a fost înmormântată la Istanbul.