Sute de localități au restricții la apă, rezerva țării continuă să scadă. Câtă apă mai are România

Populaţia ar trebui să folosească raţional resursele de apă, astfel încât acestea să fie suficiente pentru toţi beneficiarii, în contextul în care 214 de localităţi au serviciul de alimentare cu apă restricţionat, din cauza secetei şi a consumului foarte mare, anunță Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).

Rezerva de apă a ţării este în scădere, dar suficientă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, arată reprezentanţii ANAR.

Echipele Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare, astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brut pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă.

În principalele 40 de lacuri, este disponibil astăzi un volum de apă de 3,35 miliarde de mc de apă, iar coeficientul de umplere este de 77,36%, în scădere faţă de perioada anterioară.

Având în vedere prognoza INHGA cu privire la evoluţia debitelor Dunării şi a râurilor interioare pentru luna iulie, debitele Dunării în secţiunea Baziaş vor ajunge până la valoarea de 2.150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s) şi cu un aport scăzut al debitelor afluente medii lunare în lacurile interioare ale României.

Ce rezervă de apă este pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă

Pe toată perioada intervalului de prognoză, pe tot sectorul aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere.

„Estimăm că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom menţine un coeficient de umplere de peste 70%. În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de circa 80 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE”, menţionează reprezentanţii ANAR.

În ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 214 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj şi Bihor (17 judeţe) funcţionează în regim restricţionat.

Cea mai puțină apă, în Moldova

Restricţiile au fost impuse de operatorul de apă în scopul refacerii rezervei, deoarece consumul a crescut foarte mult şi apa din sursă nu mai ajunge să umple rezervoarele de înmagazinare.

Aceeaşi situaţie, de creştere a consumului prin utilizarea apei din reţea pentru udarea terenurilor agricole, a condus la instituirea restricţiilor în localităţile din judeţele menţionate.

În ceea ce priveşte sistemele de alimentare cu apă centralizate din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea, acestea au sursă de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii.

În 345 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (11 judeţe) sunt fântâni secate parţial, unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri de transport a necesarului de apă sau măsuri de denisipare/decolmatare a puţuri.

Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 19 secţiuni s-au înregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinele Someş-Tisa, Banat, Olt şi în special în bazinul hidrografic Siret şi Prut-Bârlad.