Tanczos Barna: „Avem nevoie de un buget cumpătat și un stat mai suplu”. Ce măsuri propune ministrul Finanțelor

“Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării.

Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, că fiind sigură.

Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în formă deja convenită cu partenerii noștri europeni”, a scris ministrul, vineri seară, pe pagină să de Facebook.

El a subliniat că bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare, întărește “această viziune cumpătată” a gestionării banului public.

Totodată, a adăugat el, măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, de toate companiile de stat și de liderii de sindicate, de fiecare primar și președinte de CJ, de fiecare consilier local și județean.

“Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficiențelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de țintă de deficit asumată.

ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizarii și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor.

Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna această, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constanța, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive.

Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăși în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respectă angajamentele”, a punctat ministrul Finanțelor.

Agenția de rating S&P a confirmat vineri ratingurile României la “BBB-/A-3”, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunand astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.

“Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran

S&P (Standard & Poor’s) nu a modificat ratingul de țară, România este în continuare recomandată investitorilor, însă agenția de rating ne-a dat un semnal cât se poate de clar prin schimbarea perspectivei din stabil în negativ, acela că avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, de un buget cumpătat și un stat mai suplu, a transmis ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, preluat de Agerpres.

“Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării.

Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, că fiind sigură.

Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în formă deja convenită cu partenerii noștri europeni”, a scris ministrul, vineri seară, pe pagină să de Facebook.

El a subliniat că bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare, întărește “această viziune cumpătată” a gestionării banului public.

Totodată, a adăugat el, măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, de toate companiile de stat și de liderii de sindicate, de fiecare primar și președinte de CJ, de fiecare consilier local și județean.

“Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficiențelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de țintă de deficit asumată.

ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizarii și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor.

Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna această, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constanța, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive.

Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăși în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respectă angajamentele”, a punctat ministrul Finanțelor.

Agenția de rating S&P a confirmat vineri ratingurile României la “BBB-/A-3”, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunand astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.

“Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran „BBB-/A-3” pentru România”, se menționează în comunicat.