Țara care aproape că a boicotat votul. Doar 8% dintre cetățeni au ieșit la urne

Principala coaliţie de opoziţie, Frontul Salvării, a declarat că prezenţa foarte scăzută la vot înseamnă că Saied nu are legitimitate şi ar trebui să demisioneze din funcţie, solicitând ”proteste masive şi pichete”.

Un alt partid important, Partidul Liber Constituţional condus de Abir Moussi, care este un susţinător al fostului preşedinte Zine El Abidine Ben Ali, a cerut preşedintelui Saied să demisioneze.

”Apelăm să anunţăm postul vacant în funcţia de preşedinte şi să facem apel la alegeri prezidenţiale anticipate… mai mult de 90% dintre tunisieni au respins planul lui Saied”, a spus Moussi.

„De ce ar trebui să votez?… Nu sunt convins de aceste alegeri. La alegerile precedente am fost primul care a ajuns… Dar acum nu mă interesează „, a spus Abdl Hamid Naji în timp ce stătea lângă o secţie de votare sâmbătă dimineaţă.

Alegerile au avut loc la 12 ani după ziua în care vânzătorul de legume Mohamed Bouazizi şi-a dat foc într-un act de protest care a declanşat Primăvara Arabă şi a adus democraţia în Tunisia.

Dar această moştenire democratică a fost pusă la îndoială din ce în ce mai mult de schimbările politice făcute de Saied de când a închis fostul parlament în iulie 2021 şi a trecut la guvernare prin decret, strângând din ce în ce mai multă putere.

Saied, un fost lector de drept care a fost independent politic când a fost ales preşedinte în 2019, a scris o nouă constituţie anul acesta, diluând puterile parlamentului pentru a-l subordona preşedinţiei şi a avea puţină influenţă asupra guvernului.

Preşedintele şi-a prezentat modificările ca fiind necesare pentru a salva Tunisia de ani de paralizie politică şi stagnare economică, iar sâmbătă dimineaţă a îndemnat alegătorii să participe la alegeri.

Cu toate acestea, puţini tunisieni cu care Reuters a vorbit în ultimele săptămâni au spus că sunt interesaţi, văzând noul parlament ca fiind irelevant şi votul ca o distragere a atenţiei de la o criză economică care le distruge viaţa.

Vorbind sâmbătă seara, şeful Frontului Salvării, Nejib Chebbi, a cerut o tranziţie politică, cu alegeri prezidenţiale şi un dialog naţional.

Protestele împotriva lui Saied au atras uneori peste 10.000 de manifestanţi, dar au fost mai des de ordinul sutelor, iar opoziţia rămâne fragmentată.

Întrebările legate de legitimitate pot deveni o problemă pentru preşedinte, deoarece guvernul său se luptă cu implementarea unor reforme economice nepopulare, cum ar fi reducerea subvenţiilor pentru a asigura o salvare internaţională a finanţelor statului.

Economia a scăzut cu peste 8% în timpul pandemiei de Covid-19, iar redresarea a fost lentă. Unele produse alimentare şi medicamente de bază au dispărut de pe rafturi şi tot mai mulţi tunisieni se confruntă cu pericolele unei traversări ilicite a Mediteranei pentru a căuta o nouă viaţă în Europa.

Partidele politice care au dominat parlamentul anterior, ales în 2019 cu o prezenţă de aproximativ 40%, l-au acuzat pe Saied de o lovitură de stat pentru închiderea parlamentului de anul trecut şi spun că a instituit conducerea unui singur om.

Conform noii legi electorale a lui Saied, pe care a adoptat-o prin decret, partidele ar fi avut un rol mult mai mic în alegeri chiar dacă ar fi participat.

Afilierea de partid nu a fost inclusă pe buletinele de vot lângă numele candidaţilor.

Şeful comisiei electorale, Farouk Bouasker, care a anunţat prezenţa la vot, a descris-o ca fiind !modestă, dar nu ruşinoasă”, atribuind-o noului sistem de vot şi lipsei unei campanii electorale plătite.