Țările din UE unde se înregistrează regrese grave în justiție, anticorupție și libertatea presei. Cum stă România RAPORT

Cinci guverne ale UE – din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia – erodează în mod constant statul de drept, constată Uniunea pentru Libertăți Civile din Europa (Liberties), în timp ce alte șase state cu tradiții democratice puternice prezintă declinuri parțiale. Raportul pentru 2026 atrage atenția asupra regreselor în justiție, anticorupție, libertatea presei și echilibrul puterilor, dar evidențiază și ineficiența mecanismelor UE în a stopa aceste derapaje.

Bazându-se pe dovezi de la peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) a descris guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei drept „demontatori” care slăbesc în mod activ statul de drept, arată The Guardian.

Statul de drept a regresat în mai multe țări

Raportul grupului pe 2026, publicat luni, arată că statul de drept a regresat în toate domeniile – justiție, anticorupție, libertatea presei și echilibrul puterilor în societatea civilă – în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar și pro-Moscova al lui Robert Fico.

Tabloul a fost la fel de sumbru în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de putere ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne într-o categorie separată, continuând să aplice legi și politici din ce în ce mai regresive, fără niciun semn de schimbare”.

Liberties a identificat și Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia, toate țări cu tradiții democratice puternice, drept „țări în declin”: locuri în care statul de drept este în declin în anumite zone, fără ca erodarea să facă parte dintr-o strategie politică generală.

Categoria în care este inclusă România

Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România și Spania au fost clasificate drept „țări stagnante”, definite ca țări în care condițiile statului de drept nu se îmbunătățesc și nici nu se deteriorează, se arată în raportul de 800 de pagini.

Polonia s-a încadrat și ea în această categorie, prim-ministrul Donald Tusk încercând să restabilească elemente cheie ale statului de drept – cum ar fi un sistem judiciar independent – desființat de fostul guvern Lege și Justiție (PiS), dar fiind împiedicat de vetoul prezidențial.

Progresul limitat al Poloniei de până acum „arată cât de dificilă și fragilă poate fi restabilirea independenței instituționale compromise”, a declarat Liberties.

Țara care a făcut progrese

Doar în Letonia guvernul ar fi dedicat îmbunătățirii active a standardelor statului de drept.

Raportul a mai menționat că mecanismele UE pentru abordarea eroziunii sau a statului de drept au fost în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre nereușind să transforme îndrumările în acțiuni concrete, în ciuda recomandărilor de mai mulți ani din partea Comisiei Europene.

S-a constatat că 93% din toate recomandările din propriul raport al executivului UE privind statul de drept din 2025 au fost reluări din anii precedenți, multe fiind preluate fără modificări ale formulării, în timp ce numărul de noi recomandări a scăzut la jumătate din 2024.

Din cele 100 de recomandări ale comisiei evaluate de Liberties, 61 au arătat zero progrese, în timp ce alte 13 au arătat o deteriorare.

„Raportul comisiei a fost menit să determine acțiuni concrete”, a declarat Ilina Neshikj, directoarea executivă a Liberties.

Însă, după șapte ediții anuale, concluziile studiului Liberties evidențiază „nu doar regrese, ci și eforturi continue și deliberate de a submina statul de drept. Repetarea recomandărilor fără o urmărire semnificativă nu va inversa acest lucru”, a spus ea.

Raportul a criticat, de asemenea, instituțiile UE în general, afirmând că în 2025 acestea nu numai că „au reflectat multe dintre problemele observate în statele membre”, dar nici nu au reușit să aplice și să apere în mod consecvent drepturile fundamentale.