TEST major pentru Karl Nehammer, după ce a refuzat aderarea României la Schengen – Ce șanse are în alegerile din Austria

În Austria Inferioară au loc, duminică, 29 ianuarie, alegeri regionale, extrem de importante pentru echilibrul de putere din țară, potrivit Realitatea PLUS. Fără o majoritate atât în parlament, cât și în guvernul austriac, actualul Executiv ar putea fi aruncat în aer. Reamintim că actualul cancelar Karl Nehammer a mizat mult pe migrație în campania electorală, inclusiv printr-un vot negativ pentru aderarea României la Schengen, dat pe 8 decembrie 2022. 

Aproximativ 1,3 milioane de oameni sunt chemați la vot să își aleagă un nou parlament de land în Austria Inferioară. Regiunea este foarte importantă, deoarece reprezintă fortăreața și centrul de putere al partidului OVP, din care face parte cancelarul Karl Nehammer și pe care-l conduce.

Sondajele actuale arată că OVP a ajuns la aproximativ 40%, o scădere de aproape 10 procente față de alegerile din 2018. Un rezultat prost în regiune ar reprezenta și pierderea majorității absolute în parlamentul Austriei, OVP fiind și lovit în ultimii ani de numeroase scandaluri de corupție. 

În landul Austria Inferioară, care are cea mai mare populaţie de votanţi eligibili, în jur de 1,3 milioane de oameni îşi pot exprima votul, informează Agerpres. Partidul Popular Austriac (OVP), condus de Karl Nehammer, a guvernat în acest land de decenii şi deţine în prezent majoritatea absolută, deşi sondajele indică faptul că o schimbare este iminentă.

Sondajele arată că sprijinul pentru partid, care este condus de Johanna Mikl-Leitner în acest land, ar putea pierde circa zece puncte procentuale şi ar putea cădea la circa 40%.

În plină ascensiune este formaţiunea de extremă dreapta FPO (Partidul Libertăţii), care, potrivit analiștilor politici, ar fi în pragul unui succes istoric şi şi-ar putea dubla poziția în voturile alegătorilor, de la 14% la circa 25%.

După această rundă de alegeri din Austria Inferioară urmează alegeri regionale în Carinthia în marte şi în Salzburg în aprilie.

Alegerile regionale din Austria vin în contextul unor semne de profundă criză de încredere în clasa politică. Numai 20 până la 25% dintre alegători au în continuare încredere în politică, după multe acuzaţii de corupţie, potrivit analistului politic Peter Filzmaier, citat de agenția de presă germana DPA. Acesta nu dă prea mari șanse alegerilor de astăzi, în sensul că nu se așteaptă să aibă un impact direct asupra guvernului federal al OVP și al Verzilor.

Unul din patru şi-ar putea imagina că „în anumite circumstanţe” un sistem cu un om puternic în frunte ar fi mai bun decât democraţia. Partidul Libertăţii beneficiază semnificativ de această stare de spirit „şi de memoria politică pe termen scurt”, a spus Filzmaier.

Investigaţiile pentru corupţie au început după un scandal implicând o înregistrare video secretă realizată în Ibiza în 2019, când fostul lider al Partidului Libertăţii a promis presupusei nepoate a unui oligarh rus contracte cu statul în schimbul sprijinului politic.

Karl Nehammer a folosit în discursurile sale electorale tema migrației, la care a recurs și la votul pentru extinderea Spațiului Schengen, la ultimul Consiliu JAI de anul trecut. Cancelarul austriac a susținut că migranții ajung în Europa prin ruta ce trece prin România, declarații desființate de datele oficiale Frontex care arată că majoritatea migranților În primele zece luni ale anului 2022 au fost 281.000 de intrări ilegale în UE, aproape jumătate din cele care au avut loc pe ruta Balcanilor de Vest, potrivit Frontex. Majoritatea trecerilor ilegale ale granițelor UE se petrec pe ruta Mării Mediterane, spre țările vest-europene. Astfel că pe ruta Mării Negre nu trec ilegal migranți, granița maritimă a României nu este o amenințare, o demonstrează datele Frontex.

Însă, pe 8 decembrie 2022, aderarea României la Schengen a fost respinsă prin veto-ul exprimat de Austria, la care s-a adăugat și votul împotrivă exprimat de Olanda, care a motivat că este pentru aderarea României, dar nu și a Bulgariei, însă, fiind la pachet, a fost necesar votul negativ. România așteaptă de 11 ani să fie primită în Schengen. La primul termen asumat pentru aderare în urma evaluării, pe 27 martie 2011 s-a constatat că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, deși la 21 decembrie 2010 Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen. În septembrie 2011, Olanda și Finlanda au blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. pentru ca în ultimii doi ani, negocierile pentru aderarea la Schengen să contiue accelerat, iar anul trecut, pe 18 octombrie 2022, Parlamentul European să adopte o nouă rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen. Rezultatul, însă, a fost respingerea, la votul din 8 decembrie 2022.