Tiparul sindromului Covid lung: peste 100.000 de români suferă de așa ceva

Printr-un nou studiu, cercetătorii americani au reușit să realizeze un tipar al persoanelor care suferă de Covid prelungit, o afecțiune de care suferă cam 10% dintre cei care au avut infecție acută în formă gravă.

La fel ca şi alţi cercetători dinaintea lor, imunologul Andrea Wong de la Universitatea din Pennsylvania şi colegii săi au pornit în căutarea unor modificări biologice distincte care ar putea explica amestecul derutant de până la 200 de simptome potenţiale pe care le pot experimenta persoanele cu Covid prelungit. Cercetările au parcurs un drum lung de la începutul pandemiei în descifrarea posibilelor cauze pentru afecţiunea cunoscută acum sub numele de Covid prelungit, care poate dura luni sau chiar ani de zile după ce o infecţie acută cu SARS-CoV-2 a trecut.

Rezultatele acestui nou studiu sugerează că patru dintre aceste mecanisme ar putea fi interconectate şi ar putea explica dificultăţile cognitive şi pierderile de memorie pe care le raportează persoanele cu Covid prelungit. De asemenea, studiul ar putea sugera calea către posibile tratamente, dacă teste vor fi validate pe un număr mai mare de pacienți.

Până acum, cercetătorii au analizat probe de sânge de la 58 de pacienţi cu Covid de lungă durată şi au găsit câteva particularități față de alte 30 de persoane care s-au recuperat complet, scrie adevarul. Cei care sufereau de Covid prelungit au avut niveluri scăzute de serotonină, un mesager chimic cunoscut mai ales pentru rolul său în stimularea dispoziţiei, dar și a funcţiilor legate de memorie, cogniţie şi somn.

De asemenea, cei care au avut un Covid de lungă durată au eliminat rămăşiţe de particule virale în scaun. Legătura pe care o propun cercetătorii postulează că materialul viral persistent ar putea declanşa sistemul imunitar al organismului să pompeze interferoni, un grup de proteine de semnalizare implicate în apărarea antivirală.

Acest lucru conduce la inflamaţie, care limitează absorbţia triptofanului, un aminoacid folosit pentru a produce serotonină, în intestin. Inflamaţia persistentă dă peste cap şi trombocitele, celule sanguine implicate în coagularea sângelui, care transportă, de asemenea, serotonina prin organism. O cantitate mai mică de serotonină circulantă afectează apoi activitatea nervului vag, „super-autostrada” organismului care trimite semnale între creier şi alte organe.

Sindromul ar putea fi tratat

Cercetătorul Octavian Jurma explică faptul că există o varietate foarte mare de simptome care caracterizează acest Covid lung. „Acum se dorește găsirea unui numitor comun al acestor simptome. În mare, avem patru categorii distincte de boală cronică. Vorbim de afectarea sistemului cardiovascular, cu o rată de mortalitate ridicată, pe locul doi după forma pulmonară. Apoi, sunt tulburările neurologice, oboseală cronică, probleme de memorie. În plus, avem bolile din categoria sistemică, boli renale, diabet, tulburări de fertilitate, dar cauza lor nu se cunoaște. De aceea Covidul lung este considerat un sindrom. Poate afecta pacientul șase luni, doi ani sau chiar mai mult. Revenind la studiul american, s-a descoperit la pacienții afectați de Covid lung un nivel scăzut de serotonină, un hormon extrem de important, chiar sistemic. Se presupune că aici ar putea fi o problemă. Automat, suplimentarea cu serotonină a redus simptomele la pacienți, și asta ar fi vestea bună. Există medicamente care se pot prescrie. Asta în contextul în care în România avem peste 100.000 de români care suferă de Covid lung, iar în viitor aceștia ar putea beneficia de un astfel de tratament. Din păcate, însă, în România nu există un program adevărat pentru combaterea acestui sindrom”, a precizat Octavian Jurma.