UMPMV – Eduard Hellvig: „SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans asupra pericolului rus”

Potrivit unui comunicat al SRI, presedintele a evidențiat importanța modului în care instituțiile din România, și în particular Serviciul Român de Informații, s-au adaptat la noul context generat de războiul de la granițe,

„România s-a poziționat, încă o dată, ca un pilon de stabilitate în zonă și un partener solid pe Flancul Estic și s-a alăturat demersurilor de impunere de sancțiuni la adresa Rusiei și eforturilor Uniunii Europene de gestionare a efectelor situației de criză.

În angrenajul instituțional național care gestionează toate aceste evoluții, Serviciul Român de Informații reprezintă o instituție-cheie. SRI contribuie cu informări relevante și oportune în ceea ce privește susținerea intereselor de securitate ale României, precum și în vederea redresării economice, a prevenirii afectării grave a unor sectoare strategice și a valorificării oportunităților de dezvoltare”, a afirmat Klaus Iohannis

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat principalele provocări cu care SRI s-a confruntat în contextul de securitate generat de război, printre acestea numărându-se gama largă de atacuri cibernetice și agresiuni hibride.

„SRI s-a aflat printre vocile care au avertizat în avans, în format aliat, asupra pericolului rus, la fel ca alți parteneri din regiune. La mai bine de un an de la invadarea Ucrainei, luptele, violențele asupra civililor, amenințările difuze și insecuritatea au devenit realități extrem de apropiate granițelor noastre, în timp ce perspectivele de pace sunt încă dificil de întrezărit”, a spus Eduard Hellvig.

Unele dintre proiectele care vor debuta în perioada imediat următoare se referă la „participarea la implementarea proiectelor de la nivel național din sfera securității cibernetice, adaptarea și dezvoltarea formatelor de cooperare în domeniul antiterorist și a acelora din cadrul Comunității Naționale de Informații”, a precizat directorul SRI.

„Atunci când dezbatem teme precum actualizarea legislației sau acoperirea lacunelor normative, în spațiul public revin, inerent, comparațiile cu perioada de dinainte de 1989. Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat.

Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi”, a subliniat Hellvig.