Un economist vestit anunță eșecul lui Trump: Fenomenul care ”îngroapă” SUA, datorii de 38 de trilioane de dolari Webpress, 19 martie 202620 martie 2026 În mandatul al doilea al președintelui Donald Trump am avut parte de un „show” la Casa Albă, presărat cu războaie, crize economice și financiare și cu planuri de cucerire a unor noi țări, precum Panama, Groenlanda și Cuba. Însă acum, un economist american vestit, David K. Young, președintele Comitetului pentru Dezvoltare Economică, centrul de politici publice al Conference Board (CED), anunță eșecul lui Trump. Un fenomen „îngroapă” Statele Unite, datoriile publice ale publice ale țării ajungând la colosala valoare de 38 de trilioane de dolari. Este un nivel record în istoria Statelor Unite. Pentru o țară care are deja aceste datorii și cheltuiește mai mult pe dobânzi decât pe apărarea națională, un astfel de șoc ar pune o presiune și mai mare asupra finanțelor federale, potrivit Fortune. Tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul cu Iranul, sunt o reamintire a faptului că se pot schimba rapid condițiile economice. O perturbare a aprovizionării globale cu petrol ar putea face ca prețurile la energie să crească, reaprinzând inflația și împingând ratele dobânzilor în sus. Iar tendința de bază este deja îngrijorătoare. Datoria națională este pe cale să atingă niveluri nemaivăzute în afara timpului de război – se preconizează că va crește la aproximativ 120% din PIB în următorul deceniu. Aceasta înseamnă că guvernul federal ar datora mai mult decât întreaga producție anuală a economiei SUA. Această traiectorie nu va declanșa un clopot de alarmă peste noapte. După cum a scris Ernest Hemingway, falimentul se întâmplă „treptat și apoi brusc”. Același lucru poate fi valabil și pentru declinul fiscal. O comisie fiscală bipartizană oferă un forum structurat și credibil pentru ca legislatorii să pună totul pe masă și să producă un pachet de reforme capabile să stabilizeze finanțele națiunii înainte ca eroziunea treptată să devină o criză reală. SUA au o datorie națională de peste 38 de trilioane de dolari. Acum cheltuie anual mai mult pe dobânzi decât pe armată. Fondurile fiduciare principale pentru Securitatea Socială și Medicare sunt, de asemenea, proiectate să devină insolvabile în următorii șapte ani, necesitând o reducere automată a beneficiilor sau chiar mai multe cheltuieli cu deficitul pentru a acoperi aceste programe. Aceste presiuni se vor intensifica pe măsură ce populația îmbătrânește, costurile asistenței medicale cresc și creșterea economică încetinește. Poporul american trebuie să înțeleagă miza Pentru întreprinderile americane, criza datoriilor iminentă are consecințe tangibile, reale. Nivelurile ridicate ale datoriei guvernamentale obligă guvernul federal să cheltuiască mai mult pe plățile de dobânzi, lăsând mai puține resurse disponibile pentru infrastructură, educație, apărare națională și programe sociale. Dacă investitorii încep să considere datoria SUA ca fiind mai riscantă, ratele dobânzilor ar putea crește în continuare, crescând costurile de împrumut pentru extindere, angajare și investiții. Înființarea unei comisii fiscale bipartizane în Congres pentru a aborda criza datoriilor nu ar rezolva problema peste noapte, dar ar putea depăși blocajele partizane, ar concentra ambele partide politice pe găsirea unei soluții, ar aduce credibilitate bipartizană reformelor și ar încuraja conștientizarea și sprijinul public. Ar aduce credibilitate bipartizană reformelor și ar construi mandatul public necesar pentru ca Congresul să acționeze. Cele trei obiective strategice principale ale comisiei ar trebui să fie îmbunătățirea situației fiscale pe termen lung a guvernului federal, menținerea raportului datorie-PIB așteptat la un nivel mai sustenabil (cum ar fi 100%) și abordarea solvabilității pe termen lung a fondurilor fiduciare de securitate socială și Medicare. Pentru ca o comisie să aibă succes, totul trebuie să fie pe masă. Comisia ar trebui să întreprindă o analiză completă a tuturor cheltuielilor și surselor de venituri federale. Pentru a evita pierderea impulsului politic, legea de înființare a comisiei ar trebui să includă termene și angajamente stricte pentru voturile din Camera Reprezentanților și Senat. După adoptare, Congresul ar trebui să adopte mecanisme puternice de aplicare a legii pentru viitoarele decizii fiscale, pentru a evita modificarea noii traiectorii fiscale. Poporul american trebuie să înțeleagă miza. O campanie de educație publică ar trebui să explice criza fiscală, să invite contribuții largi și să consolideze voința politică necesară pentru ca Congresul să acționeze. Acest efort ar trebui să se concentreze în special asupra grupurilor cele mai vulnerabile la o criză a datoriilor – generațiile mai tinere, comunitățile cu venituri mici și generația „sandwich”. Criza datoriilor din SUA este deja aici. Formarea unei comisii fiscale bipartizane este un prim pas imediat în dezvoltarea unui plan cuprinzător pentru a aborda datoria națională și a impune luarea de măsuri în Congres. Numai atunci putem păstra prosperitatea noastră națională pentru generațiile viitoare, concluzionează David K. Young, fostul CEO al Oxford Analytica. Banci / Asigurari Finante / Contabilitate Politica Stiri
Ruso-austriecii BLOCHEAZĂ modernizarea aeroportului Satu Mare – AXA care vrea să distrugă România 5 ianuarie 2023 Lucrările de modernizare la Aeroportul Internațional Satu Mare au mari întârzieri, după ce ruso-austriecii au blocat începerea lor. Termenul de finalizare este sfârșitul acestui an, iar România riscă să piardă banii europeni. Contractul a fost câștigat de Bog”Art, în asociere cu Drumuri Bihor și UTI, toate companii românești. Avantajul a… Citește mai mult
Război Ucraina. Sistemul energetic, paralizat de iarna severă. Kievul a importat energie electrică din România 9 ianuarie 2024 Operatorul reţelei electrice din Ucraina a declarat marţi că vremea severă de iarnă a lăsat peste 1.000 de oraşe şi sate fără electricitate în nouă regiuni şi i-a îndemnat pe locuitori să economisească energie, în condiţiile în care sistemul energetic este slăbit de loviturile ruseşti. Consumul de electricitate a atins… Citește mai mult
Orașele care cresc și cele care se contractă. Localitățile care și-au mărit de peste 10 ori suprafața și altele care și-au micșorat-o de aproape 5 ori 18 ianuarie 2022 În ultimii 17 ani, municipiul București a adăugat la teritoriul său o suprafață mai mare decât suprafața Oradiei, arată datele INS, consultate de HotNews. Există de asemenea orașe care s-au „contractat”, uneori cu peste 1000 de hectare, iar altele care și-au mărit teritoriul de aproape 20 de ori. De ce… Citește mai mult