Un tren cu hidrogen a parcurs 1.175 de km fără să realimenteze

Un tren Coradia iLint produs în serie nemodificat a parcurs 1.175 kilometri fără să realimenteze rezervorul de hidrogen, emițând doar apă și funcționând la un nivel de zgomot foarte scăzut, a anunțat compania Alstom. Și România este interesată de trenurile pe hidrogen și va face licitație pentru a cumpăra 12 unități.

Despre trenul Alstom care a stabilit recordul

Vehiculul Alstom utilizat pentru această călătorie provine din flota care aparține autorității de transport din Saxonia Inferioară LNVG și este în exploatare regulată cu pasageri pe rețeaua evb (Eisenbahnen und Verkehrsbetriebe Elbe-Weser GmbH) de la mijlocul lunii august. Pentru acest proiect, Alstom a colaborat și cu compania de gaze și inginerie Linde.

Pe rețeaua evb, trenul circulă cu viteze de 80 până la 120 km/h, viteza maximă putând ajunge la 140 km/h.

Pe lângă contractul cu LNVG pentru 14 trenuri Coradia iLint pentru exploatarea în Saxonia Inferioară, compania Alstom a primit o comandă pentru 27 de trenuri Coradia iLint pentru utilizare în zona metropolitană Frankfurt. În afara Germaniei, Alstom construiește șase trenuri cu hidrogen Coradia Stream în regiunea italiană Lombardia, cu o opțiune suplimentară confirmată pentru încă opt vehicule.

Coradia iLint a fost proiectat de echipele Alstom din Salzgitter (Germania) și Tarbes (Franța). Proiectul beneficiază de sprijinul guvernului german.

Coradia iLint a fost prezentat în 2016 și Alstom spune că este primul tren de pasageri din lume care rulează cu celule de combustie cu hidrogen care generează energie electrică pentru propulsie. Acest tren emite doar vapori de apă.

Plusurile și minusurile trenurilor cu hidrogen

Trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca fiind o alternativă ”verde” la trenurile diesel și pot fi o soluție pe liniile neelectrificate. În plus, au o autonomie de câteva ori mai mare decât trenurile cu baterii. Germania, Olanda, Italia, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia sunt țările europene cele mai interesate de această tehnologie.

Minusurile trenurilor cu hidrogen țin de costurile mari, de faptul că hidrogenul este produs din combustibili fosili și este nevoie și de spațiu mare de depozitare. Este nevoie și de construcția unei infrastructuri de alimentare, iar hidrogenul nu este potrivit pentru trenuri de mare viteză, ci pentru acelea care ating cel mult 120-140 km/h.

Cei care susțin trenurile cu hidrogen în România spun că ar fi foarte potrivite pentru o rețea precum a noastră, unde 60% dintre linii sunt neelectrificate. Cei care se opun spun că este ultimul lucru de care avem nevoie, ci prioritatea ar fi să mai eliminăm din restricțiile de viteză.