Una caldă, una rece. BNR a revizuit previziunile. Creșetere economică slabă în 2023, dar mai bună în 2024

Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 9 februarie în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 – în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale –, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condiţiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 şi de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă şi intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024”, arată minuta.

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condiţiile decelerării puternice a creşterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei încă ridicate şi al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi în contextul evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.

Totodată, s-a sesizat că o proporţie foarte mare din creşterea PIB – sensibil superioară celor din anii precedenţi – va fi generată probabil şi de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână în următorii doi ani deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse şi programului Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, dar într-un mediu grevat încă de incertitudini şi costuri ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite.

Exportul net va continua probabil să exercite un impact contracţionist în următorii doi ani, dar în scădere progresivă, în condiţiile unei decelerări relativ mai pronunţate a creşterii volumului importului, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, reflectând mai cu seamă dinamica absorbţiei interne, dar şi evoluţia cererii externe. În acest context, după o nouă creştere semnificativă consemnată în 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaşte probabil doar corecţii uşoare în 2023 şi 2024, rămânând considerabil peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială foarte dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor din mediul intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, noile evaluări relevă perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului 2024 decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023 – în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza din noiembrie 2022 –, şi apoi la 7% în decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2% anticipată anterior, pentru ca în a doua jumătate a anului viitor să îşi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei, respectiv la 4,2%, similar prognozei precedente.

S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în principal de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Influenţele majore sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste tot mai pregnante şi din descreşterea cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros –, precum şi din ameliorarea lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se vor suprapune cele prezumate a fi generate de noua configuraţie a schemelor de plafonare a preţurilor la energie.

Totodată, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei rămâne relativ echilibrată, cel puţin în viitorul apropiat, având în vedere tendinţele recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi natura principalilor lor determinanţi.

Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense decât cele anticipate anterior, însă în atenuare treptată, până la epuizare spre finele orizontului noii proiecţii, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind noua creştere consemnată de excedentul de cerere agregată în trimestrul III 2022, dar şi perspectiva restrângerii graduale şi a închiderii acestuia la mijlocul anului 2024.

S-a sesizat că în sensul temperării în perspectivă a inflaţiei de bază vor acţiona, de asemenea, tot mai evident, efecte de bază dezinflaţioniste – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, şi normalizarea funcţionării lanţurilor globale de valoare adăugată, precum şi descreşterea treptată a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar de la valori vizibil superioare atinse de acestea recent, în raport cu previziunile. În perspectivă apropiată sunt însă de aşteptat şi mici influenţe de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor mărite ale producătorilor, comercianţilor şi prestatorilor de servicii, prioritar a celor cu materiile prime şi energia, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până în primul trimestru al anului curent, iar ulterior va începe să scadă treptat, pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, coborând la 9,8% în decembrie 2023 şi la 4,7% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 7,9%, respectiv 4%.