Zece întrebări din viața de zi cu zi la care știința nu știe ce să răspundă

Ne-am obișnuit să credem că, în orice domeniu, oamenii de știință pot da toate explicațiile necesare. Se pare însă că nici ei nu au chiar toate răspunsurile. Sunt multe întrebări cât se poate de obișnuite la care știința nu știe încă răspunsurile. S-ar putea să fiți chiar puși pe gânduri de câte nu poate explica știința, spune MyNewLab.

De ce dormim?

Somnul trebuie să fie necesar din motive foarte întemeiate, doar că oamenii de știință nu le-au aflat. Unii spun că dă timp creierului să se debaraseze de informațiile inutile după o zi lungă, alții că este „esențial” pentru consolidarea noilor aptitudini. De fapt, ei doar ghicesc. Și rolul esențial al somnului este neclar, de când cercetătorii au descoperit o mutație genetică după care unii pot dormi doar două ore și să le fie cu totul suficient.

De ce visăm?

La școală, dar fără pantaloni; o combinație amoroasă cu un șef antipatic; cădere, dădere, cădere nesfârșită: unele vise pot părea cât se poate de reale. Dar care este rolul acestor nopți înfricoșătoare? Adevărul este că nu știm. Unii savanți cred că visele ajută la rezolvarea problemelor, iar alții că sunt doar roade ale imaginației, fără vreo însemnătate. Nici măcar nu putem fi siguri că nu semnalează ceva anormal în adâncul minții.

De ce torc pisicile?

Ne place să credem că „Pisi” o face de dragul nostru, dar de fapt nu prea avem idee. Pisicile nu au un organ pentru tors în gât și nici nu suntem siguri de sursa lui în anatomia felinei. Unii speculează că provine din dilatări și constricții ale laringelui. Mai mult – pisicle nu torc doar când sunt fericite, dar și când mănâncă, sug sau fac pui. S-a mai aflat că torc în frecvența necesară vindecării oaselor, așa că Pisi s-ar putea să nu vă iubescă, ci să aibă superputeri.

Cum migrează păsările?

Plecarea spre zone calde ca să eviți gerurile iernii nu este rezervată doar oamenilor cu ceva bani. Multe specii de păsări parcurg distanțe impresionante ca să-și depună ouăle și să scape de iarnă. Dar cum reușesc s-o facă este încă un mister. Unele păsări migrează spre teritoriile lor ancestrale fără niciun ghid de călătorie. Orientarea după stele sau după câmpul magnetic al Pământului sunt explicații insuficiente pentru modul în care zburătoarele identifică perfect coordonatele unor locuri pe care nu le-au vizitat înainte.

Efectul placebo

Creierul, puternic ca oricare medicament. Bine, doar ca unele. Dacă te aștepți ca o pilulă să-și facă efectul, și-l face – deși este doar zahăr. Creierul este incredibil de puternic, iar oamenii de știință au început doar să pipăie vârful aisbergului când caută să afle cum funcționează. Unul din lucrurile inexplicabile este efectul placebo, care funcționează nu doar pentru pilule,ci – și mai uluitor – pentru chirurgie. Câtă vreme creierul va crede că a avut loc o operație, corpul se va simți mai bine. Poate că într-o zi vom reuși să stăpânim această aptitudine uimitoare în mai multe scopuri.

Cum acționează paracetamolul?

Este un subiect pe cât de interesant, pe atât de ciudat, deoarece doctorii chiar nu știu cum lucrează paracetamolul. Unii spun că lucrează pe mesagerii chimici ai inflamației și durerii, alții că pe neurotransmiterea din creier și măduva spinării, dar niciunii nu sunt siguri. Este chiar îngrijorător că este un medicament la îndemâna oricui, dar nimeni nu știe cum lucrează.

Gravitația (în ansamblu)

Dacă credeți că Newton a lămurit subiectul, ați greșit. Gravitația este și incredibil de puternică, și incredibil de slabă, ținând la un loc întregul univers și fiind în același timp 10-36 din forța care ține lipiți doi magneți. Mai mult – când cobori la scară moleculară, gravitația, ei bine, dispare.

De ce are o roșie mai multe gene decât un om?

Tomatele, cel mai complex dintre produsele vegetale. Fruct? Legumă? Bun în salate sau în sos pentru paste? Oribil în salata cu fructe. Dar nu sunt cele mai disputate aspecte ale acestui delicios fruct roșu. Tomatele au 30.000 de gene, cu 10.000 mai multe decât un om. De ce au nevoie de mai multe gene decât o creatură infinit mai complexă este o întrebare care-i bântuie pe oamenii de știință.

Cum lucrează bicicleta?

Confuzia pe acest subiect nu există pentru cei care au fost învățați să meargă pe bicicletă de fratele mai mare, dar este prezentă în comunitatea științifică. Primele biciclete au fost inventate prin încercări și eșecuri, iar cei mai buni proiectanți continuă să fie cei mai experimentați, nu cei cu inginerie avansată. Unii spun că este materializarea efectului unghiului de convergență, alții – al forței giroscopice. Dar inginerii de la universitatea Cornell au făcut o bicicletă funcțională fără nimic din ele.

De ce este gheața alunecoasă?

Nu ți-ai pus această întrebare până acum. Pentru că este ușor umedă? Pentru că forța pe care o exercităm pe ea o transformă în apă? Nu și nu. De fapt, n-avem idee. Ne pare rău…