1 ianuarie 2025 – prima zi în care românii circulă liber în Spaţiul Schengen Webpress, 1 ianuarie 2025 Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi implicit a cozilor de maşini la vămi. Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei, în condiţiile în care, cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră. La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Anunţul Poliţiei de Frontieră Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au informat că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. De aceea, este important ca cetăţenii români care călătoresc în ţări Schengen să ştie că trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile.Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene. Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul La frontiera româno-bulgară: 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi BechetLa frontiera româno-ungară: 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui MihaiPe Dunărea interioară: 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila Precizările ministrului de Interne privind controalele aleatorii Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, declara, la scurt timp de la luarea deciziei Consiliului JAI, că aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este un moment istoric, emoţionant, dar că România „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere, pentru a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. „Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens”, asigura Cătălin Predoiu.Predoiu preciza că timp de încă şase luni de la aderarea completă a României la spaţiul Schengen se vor face la graniţe controalele aleatorii, ori de câte ori poliţiştii de frontieră vor observa că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism cu cetăţeni persoane fizice ori au date sau informaţii despre nerespectarea legislaţiei.Ministrul menţiona că aceste controale sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor români, pentru a avea „o ţară sigură, protejată de migraţie ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”. Altfel spus, aceste controale se fac tocmai pentru a da un semnal că poliţiştii veghează la protejarea frontierei, iar răufăcătorii să ştie că nu pot profita de acest lucru, mai spunea atunci ministrul de Interne. Comunicate noi Stiri
Fost colonel SRI: Cei care îi laudă pe legionari vor fi arestați. Vor limita drastic libertatea de exprimare 2 ianuarie 2025 „Din ce înțelegem prin propunerea pe care vrea să o facă, să introducă un nou text de lege, de exemplu, spune așa, că parchetul general propune amendarea textului de lege prin incriminarea faptei de a promova în public cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau… Citește mai mult
Clătitele cu spanac și somon, rețeta cu care uiți de grija kilogramelor în plus 27 noiembrie 2023 Pentru a prepara deliciuoase clătite, aveți nevoie de: – 300 g piure de spanac – 130 g făină din grâu integral sau hrișcă – 200-250 ml lapte – un ou (opțional) – 1/2 linguriță sare – ulei (pentru prăjit) – 250 g brânză de vaci moale sau cremă de brânză… Citește mai mult
Maia Sandu este pe locul şase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor 11 ianuarie 202311 ianuarie 2023 Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul şase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile. Pe locul întâi se situează preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu… Citește mai mult