De ce litrul de benzină e mai scump în 2026, deși prețul petrolului e mai mic decât în 2022 și 2014

Explozia prețurilor la carburanți a generat diverse dezbateri în societate, în contextul conflictului din Iran. Printre întrebările frecvente se numără: „De ce prețul benzinei și motorinei este la un record istoric, deși prețul petrolului a fost mai scump în trecut?”. Ziare.com a discutat pe marginea acestui subiect cu un profesor de economie și cu mai mulți parlamentari.

Astăzi, barilul de petrol se tranzacționează cu peste 103 dolari, iar litrul de benzină a „sărit” de 9,5 lei. În iunie 2022, barilul de petrol s-a tranzacționat cu peste 119 dolari, iar litrul de carburant era sub 7 lei. În 2011-2014, barilul de petrol a oscilat între 104 și 126 de dolari, iar litrul de carburant costa 3-4 lei.

Profesorul de economie Radu Nechita a oferit explicația, în acest caz. Potrivit economistului, costurile operaționale au explodat, la fel și taxele și impozitele. Astfel, prețul final e mult mai mare.

„Prețul petrolului reprezintă o mică parte din costul total al litrului de benzină. Petrolul trebuie transportat, asigurat, prelucrat, iar apoi mai departe, produsele derivate – benzina, motorina etc. trebuie și ele transportate și distribuite. În costuri, cea mai mare pondere o au însă impozitele, în principal accize și TVA, dar mai sunt și altele – diverse supra-impozite pe cifra de afaceri sau pe profituri excepționale, taxe pe construcții sau pe alte active, inclusiv parafiscalitatea – costuri de conformitate cu reglementările în general și cu cele de mediu în special, costuri pe emisiunile de CO2”, a declarat Nechita, pentru Ziare.com.

România a majorat aspru accizele, amintește profesorul Nechita. „Toate aceste costuri au crescut. Dacă în urmă cu 10-15-20 de ani România era la nivelul accizelor minime stabilite de UE sau chiar sub aceste niveluri, în prezent suntem mult peste nivelul minim.

Pe scurt, explicația principală este foamea fiscală a statului român, a politicienilor care cumpără voturile alegătorilor care de-abia așteaptă să se lase iarăși păcăliți de cuvântul ‘gratis’. Mai mult, în 2014, dolarul era în jur de 3,22 lei, în prezent este de 4,44 lei, o depreciere de aproape 40% a monedei naționale, cauzată în principal de politicile monetare inflaționiste”, a concluzionat Nechita.

Ce spun parlamentarii despre tarifele la carburanți, în 2026

Economistul Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei din partea USR, actual deputat, și-a exprimat și el punctul de vedere, pe marginea controversatului subiect. Potrivit parlamentarului, statul împovărează tot mai mult cetățenii.

„Taxele nu mai sunt aceleași. Taxele, accizele au crescut enorm de mult. De aia acum, când cumpărăm benzină, de exemplu, plătim mai multe taxe decât carburant. De fapt, statul folosește carburantul ca un mijloc de colectare de bani. De aia am spus că ce trebuia să facă statul era să reducă acciza (n.r. – în contextul creșterii prețului).

A scris domnul Bolojan că se pregătește să o reducă. Să vedem cu cât. Dacă o reduce cu 3 bani… Degeaba. Dacă o reduce cu 1 leu, mai bine. Și contează și când. Creșterea prețului petrolului a adus oricum mai mulți bani la stat, pentru că TVA-ul s-a aplicat pe un preț mai mare. Acciza e fixă, dar TVA-ul e variabil, în funcție de preț. Practic, s-au colectat foarte mulți bani și atenție, peste veniturile prognozate în buget, care a fost făcut pe niște cifre de dinainte ca prețul petrolului să crească”, a declarat Năsui, pentru Ziare.com.

Senatorul AUR Petrișor Peiu atrage atenția asupra taxelor tot mai mari stabilite de stat, dar și de creșterea costurilor operaționale ale companiilor.

„Totul ține de ponderea foarte mare a taxelor în prețul carburantului. Pe de o parte, avem acciza crescută, un alt nivel de TVA și pe de altă parte, avem creșterea cheltuielilor de operare ca urmare a creșterii generale de prețuri și bunuri de pe piața românească. Și companiile care rafinează, transportă sau distribuie carburant, la rândul lor au costuri legate în primul rând de consumul energetic sporit, de salariile crescute și de costurile mărite de achiziție de oricare bunuri sau servicii cu care lucrează, care le sunt intrări în procesul de producere a valorii adăugate”, a precizat pentru Ziare.com șeful politicilor economice din AUR.

În opinia deputatului neafiliat Dumitru Coarnă, creșterea bruscă a prețurilor la carburanți în România, pe fondul conflictului din Orient, nu se justifică.

„Este vorba despre speculă. S-a speculat emoția publică pe fondul războiului din Golf. Noi nici nu ne alimentăm de acolo cu petrol. Au majorat prețurile artificial, spunând că există o cauză fundamentală, războiul, faptul că pe acolo nu se mai trece sau se trece foarte greu cu petrol. Cui produce pozitiv această majorare de prețuri? Sunt doi concurenți care profită: cei care vând și statul român, care încasează 60% din preț. Au speculat această emoție publică și au majorat prețurile artificial, fără nicio bază științifică, nicio dovadă că era nevoie de această majorare. Își bat joc de noi pentru că pur și simplu pot”, a explicat Coarnă, pentru Ziare.com.