Alexandra Păcuraru: „Legile Puterii”, o emisiune despre oameni și fapte. Strategia apărării României în fața lui Putin

Lipsa de acces la materiile prime a condus la sfârșitul lui Hitler și al regimului nazist. Astăzi, amploarea sancțiunilor impuse Federației Ruse încep să se resimtă. Este drept că Putin dă șah Europei prin restricționarea importurilor de gaz și energie, dar Kremlinul nu mai are, printre altele, acces la tehnologii de vârf. Pe câmpul de luptă acest dezavantaj se vede clar. Armamentul trimis de aliați Ucrainei este top și face ravagii printre invadatori. Revenind însă la economia Rusiei, aceasta suferă o recesiune cruntă.

Unii specialiști susțin că fiecare zi de război îl costă pe Putin aproape 900 de milioane de dolari. Este drept că veniturile din exporturile de petrol, gaze și energie au crescut de la începutul războiului. Insuficient spun specialiștii. Economia rusească se va contracta cu până la 20% până la finele anului, arată unele analize. Pe Vladimir Putin, invazia țării vecine îl va costa nu doar funcția, ci și bunăstarea propriului popor. Europa caută deja soluții pentru a scăpa de această dependență.

O perioadă, acestea vor fi cu siguranță costisitoare, dar aliații sunt hotărâți să renunțe la resursele oferite de Putin. Altfel, ar fi sponsorii crimelor pe care aceste la comite în Ucraina. Principalele rute de export rusești sunt către Europa. Prea puține către India și China. Iar pentru a dezvolta infrastructura necesara, Rusiei îi vor mai trebui ani buni. Și pentru că tot vorbim despre China, ar trebui să privim cu mare atenție către declarațiile făcute de liderii de la Beijing.

„Trebuie făcute toate eforturile pentru a se evita intensificarea şi extinderea conflictului din Ucraina, care ar putea conduce la o situaţie de negestionat”, a afirmat Xi Jinping, președintele chinez, într-o convorbire cu cancelarul german Olaf Scholz.

Nu știu dacă trebuie să punem mare preț pe aceste cuvinte, dar mi-aș dori să fie unele sincere. Sunt sceptică însă. China a avut un discurs duplicitar și nu a sancționat ferm intervenția militară din Ucraina. Mai mult, privesc cu mare teamă ceea ce se întâmplă în Shanghai. Imaginile care apar în spațiul public sunt pur și simplu înfiorătoare. Carantina impusă împotriva pandemiei încalcă toate drepturile omului. Nu este posibil să închizi cetățenii în case, săptămâni întregi, fără acces la hrană. Sute, poate mii de oameni și-au pus deja capăt zilelor din cauza disperării. Localnicii s-au săturat de restricțiile draconice și se revoltă.

Bătăile sunt la ordinea zilei. Marea întrebare este de ce se întâmplă toate acestea. Shanghai este portul prin care trec 30% din bunurile lumii. Nu cred în teorii ale conspirației, însă unii specialiști spun că Xi Jinping a încercat, prin închiderea orașului, să dea o lovitură economiei mondiale, asta doar ca să-l ajute pe prietenul Putin.

Revenind însă pe plaiurile mioritice, lucrurile sunt extrem de complicate. Nu putem trece peste sfidarea echipei naționale de hochei din Slovenia. „Tricolorii” au ascultat imnul „Ținutului Secuiesc, sub atenta supervizare a ministrului român Tánczos Barna. Este inadmisibilă o asemenea purtare a unui demnitar de rang înalt, într-o perioadă în care faliile dintre popoarele lumii se măresc de la o zi la alta.

Poate că Putin nu va cuceri Ucraina, iar războiul sângeros se va opri între granițele țării vecine, însă a stabilit un precedent periculos. „Operațiunea specială” din Ucraina a readus la suprafață ura dintre popoare, dorința de secesiune, naționalismul revanșard. Astfel de incidente trebuie tratate cu maximă atenție și diplomație în același timp. Românii, indiferent de ce etnie sunt, trebuie să rămână uniți și în bună pace, la fel ca și până acum. Provocările de orice natură trebuie eradicate din fașă, pentru ca scânteile să nu mistuie o țară întreagă. De altfel, pe lângă ce se întâmplă în Ucraina, România se află într-o regiune în care conflictele ard mocnit la granițe.

Să nu uităm că și în Balcani sunt, din nou, convulsii puternice. Despre asta nu vorbește nimeni însă pericolul este cât se poate de real. Țara noastră poate juca un rol crucial și trebuie să fie mediator pentru a stopa aceste tensiuni care escaladează tot mai mult. Așa cum o făcea și în vremuri nu de mult apuse. Astăzi sărbătorim ziua regalității și mi-aș dori să ne ghidăm cu toții, dar mai ales voi, dragi politicieni, după discursul Majestății Sale, Carol I?

„Gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată ţară, că doresc să-i las şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului… Succesorul meu la tron – spunea Regele – primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: Totul pentru ţară, nimic pentru mine”.

Aceasta să vă fie, stimați cârmuitori, misiunea. Măcar de acum înainte, căci nu mai e loc de greșeli sau de jumătăți de măsură. Astăzi, întreaga lume este ținută în tensiune din cauza nebuniei unui dictator bolnav de putere, un tiran care vrea glorie călcând pe cadavrele a zeci de mii de nevinovați.