Cum erau înfometați românii în comunism. Umilința și chinul anilor 80, aprovizionarea, la pământ – Documente explozive declasificate de SRI

Cozile nesfârşite pentru o bucată de carne, pentru lapte, ouă şi brânză, frigul și bezna din locuințe: toate au fost doar câteva dintre sfidările cu care oamenii simpli au ajuns să se obişnuiască în anii 1980.

Deşi locuiau în Capitala ţării, nici bucureştenii nu o duceau mai bine. Potrivit unei Note declasificate, din ultima lună a anului revoluției, pentru 4 decembrie 1989, erau împărțite cantități insuficiente de carne și brânzeturi în alimentarele din Capitală.

Mai multe femei au povestit ce se găsea în acele vremuri, în anii 80, în magazinele din București.

„În alimentară găseai picioare de porc, adidași cum se numeau, tacâmuri de pui care erau vai mama lor.

Am stat la coadă și, când am ajuns eu, a mai luat cineva în fața mea și spune nu mai avem…

Totul era sticlă… pentru că de o parte și de cealaltă a sticlei era gol… Sticlă și la vitrinele frigorifice. Totul era gol! Și un fel de stafie cu bonetă albă care mișuna pe acolo degeaba”, au relatat câteva femei.

Mai mulți bărbați au amintit de celebrii creveți din Vietnam și Cuba, printre singurele sortimente care se găsea din belșug în magazinele alimentare: „Erau pereți întregi de creveți”. 

Potrivit unor documente declasificate recent de SRI, în dosarul celor care provin din arhiva Direcției de Contrainformații Economice a Departamentului Securității Statului se găsesc două note care vizează aprovizionarea populației Capitalei cu produsele alimentare. Una datează din 16 decembrie.

Iar alta din 17 decembrie 1989, cu doar o săptămână înainte de Crăciun.

Astfel, dintr-un necesar de 383 de tone de carne proaspătă fusese livrat doar puțin peste 40 la sută. În ceea ce privește untul și brânzeturile, proporțiile erau puțin mai bune, peste 70 la sută.Nici măcar fasolea, aliment ieftin și de bază pe timp de iarnă, nu era disponibilă. În Capitală, era trimisă doar 13 la sută din planificare, iar orez – doar 21 la sută.

Astfel că restanțele acumulate la aprovizionarea bucureștenilor erau uriașe: peste 4.000 de tone de carne tăiată, peste 2.700 de tone de preparate din carne, 1.600 de tone semipreparate culinare, 1.000 de tone de brânzeturi, peste 18 de mii de bucăți ouă și 15.000 de tone de cartofi.

Cantitățile rămase sunt impresionante în raport cu consumul necesar pentru un trai decent. În zilele noastre, un român are nevoie lunar de 3 kilograme de carne, șapte ouă și 4 kilograme de legume.

O situație ce amintește de perioada comunistă din România are loc acum în Ungaria, care nu a cunoscut condițiile mizere ca în țara noastră, având parte de un comunism mai relaxat. Regimul socialist a căzut în octombrie 1989 și în Ungaria. Anul acesta, un plan conceput să îi protejeze pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană a generat consecințe nedorite, în condițiile în care, chiar înainte de Sărbători, mai mulți retaileri au început să raționalizeze produsele alimentare.

După ce Guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze prețurile la produsele alimentare de bază, în supermarketuri au început să se introducă limite: de exemplu, doar un kilogram de cartofi și un litru de lapte pentru fiecare cumpărător.