Cum folosesc organizațiile anti-avort site-uri de „informare” pentru a influența decizia femeilor. „Clinicile de ginecologie sunt tomberoane de copilași omorâți” VIDEO

Creatoarea de conținut Ilinca Urse a lansat un experiment pentru a dezvălui modul în care organizațiile anti-avort cumpără domenii pe internet care au legătură cu informațiile legate de întreruperile de sarcini, pentru ca apoi să încerce să influențeze femeile în situații sensibile să nu apeleze la astfel de proceduri. Aceasta explică cum astfel de organizații răspândesc date false și informații incorecte din punct de vedere medical pentru a convinge femeile să nu facă avort și promovează anticoncepționale, cum ar fi pastila de a doua zi.

Tânăra a explicat unele dintre tacticile de manipulare ale acestor organizații, după ce s-a dat drept o femeie care vrea să facă avort și a contactat persoanele din spatele unor astfel de pagini care susțin că oferă informații în acest sens. Potrivit acesteia, informațiile au fost alarmiste și, în unele cazuri, contrazic datele medicale oficiale.

„Mi-au spus că riscul de a nu mai putea rămâne însărcinată este foarte mare. Fals. Avortul legal, făcut corect, este foarte sigur. Cele care nu sunt sigure sunt cele din țările unde avortul este inaccesibil”, explică ea, într-un videoclip postat pe Instagram.

Gabriela Marc atrage atenția asupra diferenței dintre sprijin și influențare, unde se pune accent pe emoții ca vinovăția sau frica de regret pentru a forța femeile să ia o decizie rapidă.

„În momentul în care reacția emoțională devine atât de puternică încât reflecția nu mai poate fi susținută, granița dintre sprijin și manipulare începe să se estompeze”, susține specialista.

Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, explică faptul că astfel de mesaje activează reacții automate – gânduri, emoții și tipare deja formate – ceea ce înseamnă că efectul lor nu ține doar de informația transmisă, ci de felul în care aceasta este interpretată.

„Apar distorsiuni cognitive precum catastrofarea – vei regreta toată viața-, gândirea alb-negru – este fie corect, fie greșit – sau etichetarea – o persoană bună nu ar face asta”, subliniază psihoterapeutul.

În astfel de situații, spune ea, capacitatea de analiză scade, iar oamenii devin mai predispuși să accepte idei fără să le mai verifice.