Demontarea minciunii care a dus la răpirea lui Maduro de către americani: „Înscenările și vânătorile de vrăjitoare par a fi omniprezente”

Una dintre afirmațiile centrale pe care administrația Trump le-a folosit pentru a justifica operațiunea de răpire a președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, și pentru a descrie guvernul acestuia drept „ilegitim” este acuzația că ar fi liderul unei organizații multinaționale de narcoterorism cunoscută sub numele de „Cartel de los Soles”.

Însă acum, când Departamentul de Justiție (DOJ) trebuie să dovedească această acuzație în instanță, procurorii au admis tacit ceea ce comunitatea internațională știa de multă vreme: „Cartel de los Soles” nu este, de fapt, o organizație propriu-zisă. Departamentul de Justiție a redus semnificativ referințele la Cartel de Los Soles într-un rechizitoriu actualizat împotriva președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, care a fost inculpat „pentru conspirație de narcoterorism” și pentru alte capete de acuzare. Maduro a pledat nevinovat luni în fața acuzațiilor.

Rechizitoriul inițial al marelui juriu din 2020 menționa Cartel de Los Soles de 32 de ori și îl descria pe Maduro drept liderul acestuia. Rechizitoriul modificat, publicat sâmbătă, include acum sintagma doar de două ori și o descrie drept un „sistem de patronaj”, eliminând referirea explicită potrivit căreia în conducerea Venezuelei ar fi membri propriu-ziși ai cartelului.

Ziare.com a luat legătura cu Vlad Zaha, criminolog român specializat la Oxford în combaterea traficului de droguri, pentru a ne explica în ce măsură administrația condusă de Donald Trump mai poate clama că ar exista și alte motive pentru răpirea lui Maduro, în afară de încercarea de a controla zăcămintele de petrol ale statului sud-american.

Venezuela e doar o țară de tranzit, nu o sursă a traficului de droguri

Criminologul Vlad Zaha a făcut trimitere la date și rapoarte oficiale americane și internaționale pentru a contextualiza rolul Venezuelei în fluxurile globale de droguri și pentru a compara discursul politic cu realitatea.

„Așa-zisul narcostat Venezuela, care ar alimenta SUA cu un munte de droguri, și așa-zisul narcoterorist președinte Maduro, care ar facilita acest trafic, sunt printre principalele discursuri împinse de președintele Trump pentru a justifica răpirea lui Nicolas Maduro și a soției sale. Datele și rapoartele americane, cât și internaționale ne arată însă cu totul altceva. Chiar în ultimul raport al DEA (n.r. agenția americană antidrog) pentru anul 2025 Venezuela e catalogată în principal doar drept o țară de tranzit dintr-un lanț lung care implică, printre altele, Columbia, Mexic, Honduras, Guatemala, Porto Rico. Rapoarte anterioare constată că sub 10% din cocaina care ajunge în SUA provine din Venezuela și, mai mult decât atât, Venezuela nici măcar nu produce sau exportă fentanyl – principala substanță problemă din SUA. Fentanylul provine fie din sistemul spitalicesc SUA, fie din China sau Mexic.

De asemenea, rapoartele internaționale precum cele ale UNODC relevă că inclusiv la scară internațională Venezuela nu se numără printre cei mai relevanți actori în materie de droguri – țara e responsabilă de sub 10% din traficul global de cocaină, iar exporturile directe sunt ultra-majoritar tot către țări din America Latină (e.g. Brazilia) și Europa. În acest context, e relevant de menționat faptul că SUA au un istoric de a pune sub acuzare lideri de stat sau persoane importante strict din motive politice, citez „înscenări și vânători de vrăjitoare” – citatul îi aparține lui Donald Trump în contextul în care l-a grațiat pe Hernandez, fostul Președinte al Honduras, acuzat de SUA anul trecut că ar fi traficat 400 de tone de cocaină și ar fi primit 1 milion de euro de la infamul traficant El Chapo”, a transmis Vlad Zaha.

Trump a grațiat peste alți 100 de mari traficanți sau narcoteroriști

Criminologul Vlad Zaha a criticat, de asemenea, politicile antidrog și deciziile politice recente din Statele Unite, raportându-le la concluzii larg împărtășite în spațiul academic. De asemenea, el a adus în vedere implicațiile grațierilor acordate de administrația Trump în favoarea marilor traficanți, limitele strategiilor represive de tip „război împotriva drogurilor” și explică de ce, în opinia sa, aceste abordări nu reduc traficul sau consumul, ci produc efecte colaterale.

„În ultima perioadă, Trump a grațiat peste alți 100 de mari traficanți sau narcoteroriști, ceea ce e un semnal important că „înscenările și vânătorile de vrăjitoare” par a fi omniprezente și dictate de interesele politice ale președintelui SUA: grațiem aliații și pedepsim inamicii pentru aceleași fapte.

Lumea privește de decenii la așa-zisele războaie împotriva drogurilor, fie ele și imortalizate în seriale precum Narcos. Concluzia cvasi-unanimă a lumii academice, lumii filmului, lumii reale este că orice mare traficant prins va fi imediat înlocuit de alte grupări, substanțe mai potente și mai periculoase, violențe sporite și în general consum crescut. Cel mai probabil nu va exista nicio scădere a volumului tranzitului sau traficului.

Acțiunile spectaculoase DEA sau Delta Force nu pot diminua sau stopa traficul de substanțe, ci îl pot doar modifica temporar. De asta în ultimele decenii peste 50 de țări din întreaga lume merg către strategii de scădere a periculozității consumului, dezincriminare sau chiar legalizare strictă, precum o fac și majoritatea statelor SUA cu canabisul”, a mai relatat criminologul.

Vlad Zaha, despre motivele reale ale răpirii lui Maduro

Criminologul Vlad Zaha formulează o interpretare critică asupra justificărilor invocate pentru o posibilă intervenție militară, argumentând că explicațiile oficiale legate de combaterea drogurilor maschează, în realitate, obiective geopolitice și economice mai largi.

„Motivele reale ale invaziei sunt mai degrabă puterea și resursele naturale. Legat de putere, chiar Donald Trump spunea că nimeni nu va mai putea contesta dominația americană în emisfera vestică – un țel geopolitic care rezultă în faptul că nimic nu mișcă și nimic nu se întâmplă fără acordul și fără beneficiul SUA. Amenințările recente față de Columbia, Mexic, Canada și Danemarca (Groenlanda) sunt alte dovezi ale faptului că traficul de droguri e doar un pretext.

Legat de resursele naturale, Donald Trump a menționat petrolul din Venezuela de peste 12 ori în primele câteva ore după răpirea lui Maduro, fiind explicit asupra faptului că corporațiile americane vor investi miliarde în cea mai mare rezervă de petrol din lume. Venezuela are 300 de miliarde de barili exploatabili, comparativ cu 200 de miliarde ai Arabiei Saudite. Mai mult, Venezuela are și numeroase „pământuri rare” indispensabile pentru industria tehnologică.

Interesele geopolitice, cele economice și cele individuale/de grup par deci a fi motivele reale, pe care nici măcar președintele Donald Trump nu se mai sfiește să le numească. Ar trebui ca măcar în acest context, politicienii români măcar să nu mai repete pretextul drogurilor”, a conchis expertul.