Motivul pentru care se îneacă așa de mulți turiști în Marea Neagră. Curentul „parșiv” format la țărm, explicat de un cercetător

Conform statisticilor autorităților române, în medie, 30 de persoane pier în fiecare an pe litoralul Mării Negre din cauza acestor curenți. Această informație provine dintr-un studiu exhaustiv desfășurat în ultimii ani pe o lungime considerabilă de plaje de pe litoralul românesc. Proiectul a fost coordonat de către Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.

Numele studiului este RORIP, iar informațiile despre acest curent mai puțin cunoscut au fost predate timp de ultimii 10 ani la Facultatea de Geografie din București. Caracteristica distinctivă a curenților de ruptură constă în faptul că aceștia se orientează dinspre plajă spre larg, generând efectul de tragere în larg a persoanelor prinse în acești curenți, și nu de scufundare. Cauza principală a formării curenților rip este reprezentată de „breșele ale topografiei submerse”. Mai precis, acestea sunt zone în care se formează canale pe fundul mării, iar apa se retrage cu o viteză mai mare către larg, creând turbulențe de suprafață pe sectoare cu o lungime de câțiva metri.

„Cum se formează mai exact? În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg, iar acest gradient practic se descarcă apoi către mare în zona cu cea mai mică rezistență. Și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în relieful sumers”, explică conferențiarul Tătui, într-un film informativ postat pe internet.  

Cercetătorul român detaliază, în respectiva prezentare, câteva date statistice despre întreg litoralul românesc al Mării Negre: „Printr-o analiză complexă de recunoaștere a pattern-urilor, a modelelor de formare a acestor curenți rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, noi am ajuns la concluzia că, din aproximativ 34 de sectoare de plaje analizate între Năvodari și Vama Veche, totalizând aproximativ 40 de kilometri de țărm, aproximativ 55% din aceste plaje sunt afectate frecvent de curenții rip, în timp ce aproximativ 19% sunt afectate uneori de formarea acestor curenți”. 

Într-o altă filmare cu rol explicativ a fost folosită vopsea ecologică stridentă pentru a evidenția traseul curenților rip:

Marea majoritate a persoanelor care pier înecate în Marea Neagră sunt prinse în curenții rip în timpul furtunilor, în ciuda avertismentelor salvamarilor de a nu intra în apă. Situația este următoarea: oamenii devin panicați în fața vitezei cu care sunt trași în larg, încearcă să înoate spre mal, dar se epuizează rapid, fiind copleșiți de oboseală, și în cele din urmă sunt trași în adâncurile apelor învolburate.

„În cazul nefericit în care sunteți prinși de un astfel de curent rip și simțiți că sunteți trași către larg, în primul rând trebuie să rămâneți calmi, să nu vă agitați și să încercați cât mai mult posibil să plutiți. Spuneam mai devreme că acești curenți nu ne trag la fund, ci plutim în cadrul lor către larg, cu viteze destul de mari. În al doilea rând, încercați să agitați mâinile și să  strigați după ajutor, către cele mai apropiate persoane sau către salvamarul de pe plajă. 

Mai mult decât atât, este foarte, foarte important ca în cazul în care dorim să ajutăm pe cineva care se află în pericol, să nu devenim și noi o victima a acestor curenți. În acest sens, primul lucru este să anunțăm salvamarul despre un posibil caz de înec. În al doilea rând, dacă decidem să mergem să salvăm persoana respectivă, trebuie să ne asigurăm întotdeauna că avem lângă noi un obiect plutitor”, sfătuiește profesorul.