Sărbătoare 27 ianuarie. Zi mare a ortodoxiei: ce sfinți sunt cinstiți de credincioși

OrtodoxeAducerea moaştelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana împărăteasa

Greco-catoliceAducerea moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur

Romano-catoliceSf. Angela Merici, fc.

Aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Constantinopolului, este sărbătorită de Biserică în ziua de 27 ianuarie.

În această zi se face pomenirea aducerii sfintelor sale moaşte din surghiunul în care a fost trimis la dorinţa împărătesei Eudoxia, soţia împăratul Arcadius (395-408), şi unde a murit, şi aşezarea lor în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Constantinopol. Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom) este sărbătorit şi la 30 ianuarie, împreună cu Sfinţii Vasile şi Grigorie Teologul, şi în ziua de 13 noiembrie.

„Iarăşi praznic strălucit şi pricinuitor de bucurie, iarăşi sărbătoare mult luminoasă a cuprins Biserica noastră, care pierde iarna mâhnirii şi gerul păcatului; iarăşi prăznuim pomenirea dascălului şi a părintelui celui cu gura de aur, a cărui vestire, ca şi a fericiţilor apostoli, a străbătut cu adevărat toate marginile lumii, şi a umplut toate cetăţile; ba chiar toate ţările s-au săturat de graiurile lui cele preastrălucite şi aurite”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gură de Aur (344-407), unul din Părinţii Bisericii, a fost un fervent propovăduitor al dreptei credinţe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadius (398).

Acest mare învăţător al lumii mustra toate nedreptăţile care se făceau; chiar şi pe împărat şi pe împărăteasă îi învăţa să facă lucruri drepte, iar pe boieri şi demnitari, pe cei ce răpeau averi străine şi făceau strâmbătate săracilor, îi îngrozea cu judecata lui Dumnezeu.

Deci, a început a se ridica asupra lui multă ură, nu numai de la clerici, cărora Sfântul Ioan le cerea să vieţuiască după aşezământul legii, ci şi de la stăpânitorii lumeşti.

Iar mai mult decât toţi, împărăteasa Eudoxia s-a întors asupra lui, căci ea credea că tot ce spunea arhiepiscopul Ioan Hrisostom împotriva celor ce răpeau bunuri străine erau de fapt mustrări pentru propriile ei fapte. Pentru că era foarte iubitoare de argint, încât multora le făcea strâmbătate, luându-le averile cu sila.

„Împărăteasa voieşte să fiu ca un mort, care nu vede nedreptăţile ce se lucrează şi nu aude glasurile celor asupriţi şi ale celor ce plâng şi suspină şi nu face mustrări celor ce greşesc. Dar de vreme ce sunt episcop şi mie îmi este încredinţată purtarea de grijă pentru suflete, sunt dator a privi cu ochi neadormiţi asupra tuturor, a asculta cererile tuturor, a învăţa pe toţi şi a certa, iar pe cei ce nu se pocăiesc, a-i mustra”, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur de la înălţimea amvonului.

Când cererile împărătesei de a înceta cu mustrările au devenit imperative, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că nu poate să asculte ordinele venite de la palat: „Pentru că ştiu că a nu mustra fărădelegile şi a nu certa pe cei ce fac rele, este dovedită pierzare şi mă tem că dacă vom tăcea noi pentru cele ce se fac cu nedreptate, să nu se zică şi despre noi cuvântul acesta al lui Iosie: Preoţii au ascuns calea Domnului”.

În timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, Sfântul Ioan a fost învinuit de erezie şi a fost alungat din scaunul patriarhal. Deşi s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cele din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privaţiuni, a şi murit.

Trupul nestricat al Sfântului Ioan a fost luat cu rugăciuni de la Comane, unde era îngropat, la iniţiativa patriarhului Constantinopolului, Sfântul Proclu, în timpul împăratului Teodosie (408-450).

Pretutindeni, prin sate şi prin oraşe, moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur, puse într-un sicriu de aur, au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse şi mireasmă de tămâie. Iar când au ajuns la Constantinopol, împăratul Teodosie însuşi a îngenunchiat şi s-a rugat cu lacrimi ca Sfântul Ioan să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia.

Au fost aşezate apoi sfintele sale moaşte în Biserica „Sfinţii Apostoli”, în ziua de 27 ianuarie. Spre veşnica pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, marele păstor şi învăţător al creştinătăţii întregi, Biserica a hotărât ca această zi să se prăznuiască în fiecare an.