Secretul caselor bunicilor. Au trecut prin zeci de cutremure și au rezistat mai bine decât construcțiile moderne

În cel mai mare muzeu în aer liber din România, cel de la Sibiu, întâlnim case care au rezistat fără nicio problemă la cutremurele din ultimii 200 de ani, scrie Agerpres.

În acest muzeu se află o construcţie pe două nivele din lemn, chiar din judeţul Gorj, locul unde s-a produs marţi cel mai mare cutremur de până acum din zonă, cu o magnitudine de 5,7, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Directorul Muzeului în aer liber, Lucian Robu, a explicat pentru Agerpres secretele construcției unei astfel de case.

Lemnul bine ales, de stejar, meşteri care ştiu să îl cioplească şi să îl îmbine, aşa-numitele cheutori, pereţi care să nu cadă la orice cutremur, izolaţi natural, – acestea sunt secretele duplexului de gospodării care alcătuiesc complexul arhitectural din Stolojani – Cărbuneşti, judeţul Gorj, care a fost demontat şi refăcut în Muzeul în aer liber din Sibiu, cel mai mare de acest fel din Europa.

Detaliile unei case țărănești dezvăluie tehnici de construcție pentru locuințe ce pot rezista la cutremure de mare intensitate

Casa are un soclu de piatră. Primul nivel este construit din bârnă rotundă de stejar, încheiat în cheutoare dreaptă şi rotundă. Una dintre încăperi era cămara, cealaltă era folosită pentru adăpostirea animalelor. La etaj se pot vedea doar bârne de stejar, dar cioplite în patru feţe încheiate în cheutoare rotundă, cu pereţii tencuiţi cu pământ galben şi totul este zugrăvit cu var alb la exterior şi interior. La etaj, locuinţa are două încăperi: camera de zi, cu vatră, unde se prepara hrana şi camera bună, cu sobă de încălzit alimentată cu lemne. Prispa este parţial închisă la etaj, are şi un spaţiu tip foişor, cu stâlpi sculptaţi în tehnica specifică Gorjului. Podeaua este realizată din pământ bătut, la nivelul superior fiind susţinută de un pod din spărturi de stejar. Tavanul este lucrat în tehnica pană şi uluc, din scândură de fag. Acoperişul este în patru ape, cu învelitoare din şindrilă de stejar.

Arhitectura unei asemenea case impresionează specialiştii de pretutindeni. Meşterii ştiau să aleagă bine stejarul care trebuia tăiat şi prelucrat pentru a construi o casă rezistentă sute de ani. Cheutorile reprezintă doar unul dintre secretele caselor de lemn ale bunicilor.

Bârne de stejar, cu pricepere cioplite la capete, aşezate unele peste altele, care se îmbină perfect, aşa-numitele cheutori, reprezintă un alt detaliu care face ca această construcţie să reziste mai bine la un cutremur.