Topul celor mai controversate DECIZII luate de CCR. Miza eliminării candidaților: precedentul șocant

După suspendarea din 2007 a lui Traian Băsescu, o a doua suspendare a președintelui de atunci avea să fie votată de Parlamentul României pe 6 iulie 2012, la inițiativa coaliției USL. Atunci, Traian Băsescu era acuzat că a făcut presiuni pe judecătorii CCR, tocmai pentru a nu fi dat jos din vârful statului. După 4 zile, CCR a schimbat regulile privind validarea referendumului.

„Cred ca o astfel de limita ar putea fi stabilita 50 la suta plus 1 numai daca in Romania ar fi votul obligatoriu”, declara Traian Basescu in 2012.

În cele din urmă, pragul electoral nu a trecut, iar Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni.

„Am cerut electoratului meu sa nu particepe la vot. Bine ati facut”, mai spunea fostul presedinte, tot in 2012.

„Eu v-am spus ca ce mi se intampla mie e o poveste de destin, luati-o ca atare. Deci eu vreau sa fiu retinuta, sa port iar catuse. Daca e circ, sa fie pana la capat”, afirma Elena Udrea in 2015.

În noiembrie 2018, CCR a declarat completele de 5 judecători ca fiind constituite ilegal. Decizia a vizat hotărârile judecătorești definitive începând din 2014, iar acest lucru a declanșat un val de contestări în anulare și mai mulți condamnați definitiv, precum Elena Udrea, Dan Șova, Alina Bica, Rudel Obreja au ieșit din pușcării.

În 2020, Valeriu Zgonea, fost președinte PSD al Camerei Deputaților, profita din plin de o decizie controversată luată de CCR. Mai exact, judecătorii de la Curtea Constituțională au decis că interceptările făcute de servicii să nu reprezinte probe în instanță. Astfel că, după ce fusese condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, Valeriu Zgonea a fost achitat de Curtea de Apel care a exclus toate probele DNA din dosar.

De altfel, judecătorii Curții Constituționale au șocat opinia publică și după ce au decis ca aleșii să primească în continuare pensii speciale. Asta, după ce decizia de eliminare a acestor beneficii a trecut de Parlament. Propunerile ulterioare de a elimina pensiile speciale sau de a le supraimpozita s-au lovit, de asemenea, de Curtea Constituțională.

Anul acesta, mai exact pe 5 octombrie, CCR a hotărât să o scoată din bătălia pentru Cotroceni pe Diana Șoșoacă, șefa partidului S.O.S. România. Motivele invocate de CCR se refereau la afirmațiile anti-UE și anti-NATO făcute de Diana Șoșoacă de-a lungul timpului.

Bomba rămâne, însă, anularea alegerilor prezidențiale după ce Călin Georgescu a obținut un scor zdrobitor și neașteptat. Decizia a fost luată de CCR după ce, în ședința CSAT, s-a stabilit că a fost finanțată campania electorală a lui Călin Georgescu din surse externe iar acesta a declarat în acte oficiale că nu a cheltuit niciun ban în acest sens.

„Libertatea pe care am castigat-o e luata la tinta de armata politica a CCR”, declara Calin Georgescu.

Curtea Constituțională este cea mai înaltă instanță din țară și este formată din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceștia, 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României.