Cum de a crescut atât de mult bugetul Ministerului Energiei în anul austerității. Unde vor merge cele aproape 15 miliarde de lei în plus față de anul trecut

În ultima formă a Legii Bugetului care a fost dezbătută în plenul Parlamentului pe 18 martie, cele mai mari diferențe între alocări față de anul trecut sunt la Ministerul Energiei. Mai exact, creditele bugetare totale alocate Ministerului Energiei au fost majorate în 2026 de la 5,34 miliarde de lei la 19,71 miliarde de lei. Motivul însă ține de faptul că au fost alocate substanțial mai multe fonduri finanțării investițiilor beneficiare de bani nerambursabili de la UE prin Fondul de Modernizare.

Acestea ar urma să crească de la 715,05 milioane de lei anul trecut la 14,23 miliarde de lei anul acesta, potrivit unor explicații furnizate de instituție pentru Profit.ro. În 2024, cheltuielile cu această destinație s-au ridicat la doar circa 505 milioane lei, conform draftului de buget de stat pe 2026.

Ce este Fondul de Modernizare și cum sunt folosiți banii europeni

Fondul de Modernizare este unul dintre principalele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă decalajele energetice dintre statele membre și să accelereze tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Mecanismul a devenit operațional în 2021 și este destinat în special statelor membre cu economii mai puțin dezvoltate, inclusiv România, pentru a le ajuta să își modernizeze infrastructura energetică și să atingă țintele climatice ale UE. Programul este alimentat din veniturile generate de schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), sistemul prin care companiile plătesc pentru fiecare tonă de CO₂ emisă. O parte din aceste certificate sunt scoase la licitație, iar veniturile obținute sunt direcționate către fonduri europene dedicate tranziției energetice, printre care și Fondul de Modernizare.

Concret, fondul este finanțat din veniturile provenite din licitarea a aproximativ 2–2,5% din totalul certificatelor de emisii din perioada 2021–2030, iar valoarea totală estimată a mecanismului ar putea ajunge la circa 48 de miliarde de euro până la finalul deceniului, în funcție de evoluția prețului carbonului pe piața europeană. Banii sunt distribuiți către statele beneficiare, mai ales țări din Europa Centrală și de Est, în funcție de ponderea stabilită în directiva ETS și de nivelul dezvoltării economice. Fondul finanțează proiecte considerate „investiții prioritare”, legislația europeană stipulând că cel puțin 70% din resurse trebuie să fie direcționate către dezvoltarea energiei regenerabile, creșterea eficienței energetice, modernizarea rețelelor electrice, stocarea energiei sau reducerea sărăciei energetice. Restul de maximum 30% poate fi utilizat pentru alte tipuri de investiții energetice, însă acestea sunt supuse unor evaluări tehnice mai stricte realizate de Banca Europeană de Investiții și de Comisia Europeană, arată informațiile puse la dispoziție de Comisie.

Până în 2025, programul a ajuns să finanțeze aproximativ 294 de investiții, cu o valoare totală de peste 20,7 miliarde de euro, proiectele fiind orientate în special către modernizarea rețelelor electrice, dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, eficiența energetică și electrificarea infrastructurii de transport.

În cazul României, au fost deja direcționate fonduri către extinderea și modernizarea rețelelor energetice, dezvoltarea parcurilor fotovoltaice pe terenuri industriale degradate, investiții în stocarea energiei și electrificarea infrastructurii de transport. De pildă, au fost modernizate cu bani din Fond rețelele de transport al energiei gestionate de Transelectrica, și au fost implementate programe pentru dezvoltarea capacităților solare sau scheme de sprijin pentru eficiența energetică și decarbonizarea industriei. Practic, ținând cont că transformarea sistemului energetic național, încă dependent de cărbune și infrastructuri vechi, are încă nevoie de investiții foarte mari, țara noastră a devenit în ultimii ani unul dintre principalii beneficiari ai Fondului de Modernizare.

Ce date oferă Ministerul Energiei despre sumele deja aprobate pentru a fi folosite în sistemul național

Potrivit informațiilor publice puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Energiei, lista proiectelor confirmate în decembrie anul trecut arată că finanțarea este concentrată în special pe dezvoltarea de capacități de energie regenerabilă pe terenuri industriale degradate și pe modernizarea infrastructurii de transport al energiei electrice, două direcții esențiale pentru integrarea producției de energie verde în sistemul energetic național.

Un capitol important al investițiilor aprobate îl reprezintă parcurile fotovoltaice dezvoltate pe halde miniere și depozite industriale, multe dintre ele în zonele miniere din Oltenia, unde statul încearcă să transforme infrastructura energetică bazată pe lignit în proiecte de energie regenerabilă. De exemplu, parcul fotovoltaic construit pe halda Rovinari Est beneficiază de o finanțare de aproximativ 72,9 milioane de euro, în timp ce parcul fotovoltaic pe halda Pinoasa primește circa 47,9 milioane de euro. Alte proiecte similare includ parcul fotovoltaic pe halda Bohorelu – unitatea minieră Jilț, finanțat cu aproximativ 12,9 milioane de euro, precum și proiectul de panouri solare pe depozitele de cenușă și zgură ale termocentralei Ișalnița, cu o finanțare de circa 53,4 milioane de euro.

Lista mai include și proiecte de energie solară dezvoltate pe terenuri industriale din cadrul complexului energetic Oltenia, precum parcul fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură ale SE Rovinari, pentru care au fost aprobate aproximativ 51,2 milioane de euro, sau parcul fotovoltaic pe depozitele de cenușă ale termocentralei Turceni, finanțat cu aproximativ 70,4 milioane de euro. De asemenea, două proiecte majore sunt dezvoltate pe halde interioare ale exploatării miniere Roșia-Rovinari: Tismana 1, cu o finanțare de aproximativ 80 milioane de euro, și Tismana 2, cu o finanțare de aproximativ 80,7 milioane de euro.

Pe lângă proiectele de producție de energie regenerabilă, o parte semnificativă a finanțărilor este direcționată către modernizarea infrastructurii de transport al energiei electrice, gestionată de operatorul sistemului național, Transelectrica. Printre investițiile majore aprobate se numără linia electrică aeriană de 400 kV Gădălin–Suceava, cu o finanțare de aproximativ 101,2 milioane de euro, precum și proiectele din cadrul „Axului Banat”, care includ linia Reșița–Timișoara/Săcălaz și modernizarea stațiilor aferente, finanțate cu aproximativ 63,6 milioane de euro, respectiv 57,5 milioane de euro pentru etapa următoare a rețelei către Arad.

Amintim, în acest sens, și că Ministerul Energiei ar vrea să folosească bani UE din Fondul de Modernizare pentru proiectul retehnologizării unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă și negociază cu Comisia Europeană în acest scop, potrivit Profit.ro, iar anul trecut, Comisia Europeană a efectuat plăți de 1,24 miliarde euro către România pentru investiții finanțate pe această filieră.